*Peste 6 luni începe acţiunea “Evacuarea” în cele trei F-uri din cartier
*Datorii de aproape 7 miliarde de lei, gunoaie şi focare de infecţie
*Clanurile Capră şi Săulea au „produs” 121 de dosare de tâlhării şi furturi
În ciuda denumirii optimiste, cartierul social Speranţa, proiect moşit de fostul primar Ion Rotaru special pentru a rezolva problema ţiganilor din oraş, se dovedeşte a fi un eşec. Să nu existe soluţii pentru civilizarea ţiganilor care au distrus mai toate clădirile sociale în care au fost găzduiţi în timp, lăsând în urmă doar ruine, grămezi de moloz şi de gunoaie, dar şi datorii uriaşe la Blocul 40 , D2 şi D3 din Dărmăneşti, pe Muncii sau la Blocul 18 de pe strada Siret? Istoria se repetă acum la blocurile F1, F2 şi F3 din Speranţa.
* Viceprimarul Monica Anton – o ultimă încercare
Avocat de profesie, viceprimarul Monica Anton face o ultimă încercare de a-i aduce la sentimente mai bune măcar pe o parte dintre locuitorii F-urilor din Speranţa. În ultimii ani, aceştia au reuşit performanţa de a transforma în moloz şi în adevărate containere de gunoaie 43 de locuinţe din cele 84 ce le-au fost date la cheie, cu utilităţi, mobilier în baie şi toate dotările necesare. Acum în cele 41 de garsoniere ce mai pot fi numite locuinţe s-au înghesuit 45 de familii ce numără 157 de suflete. Nu mai au apă curentă în casă, ci iau de la o cişmea din zonă, unii mai au curent electric, alţii au acumulat atât de multe datorii încât ar trebui să muncească cel puţin un an ca să le plătească.
“Ne confruntăm cu o problemă acută a cetăţenilor de etnie romă, faţă de care ne-am făcut din plin datoria, i-am protejat, nu i-am discriminat, le-am pus la dispoziţie locuinţe cu toate dotările şi utilităţile necesare. Dar, în decurs de câţiva ani din bunurile puse la dispoziţia lor în blocurile F1, F2 şi F3 din cartierul social Speranţa au fost distruse cam două treimi. În F3 din 28 de locuinţe au rămas doar 4, restul au fost transformate efectiv în grămezi de moloz”, a precizat viceprimarul Monica Anton.
Ieri, la Primăria Piatra Neamţ, a avut loc o dezbatere pe acest subiec, cu scopul realizării unui plan de măsuri pentru a împiedica transformarea acestui cartier într-o imensă groapă de gunoi. Pentru toate distrugerile din ultimii ani la locuinţele din Speranţa, societatea Locativ Serv, cea care administrează aceste spaţii, a formulat plângeri la poliţie, iar unii dintre cei care, în urma anchetei, au fost identificaţi drept autori au deja dosare penale.
În plus, ca urmare a sesizărilor primite la poliţie au fost întocmite şi sunt în diferite stadii de anchetă 121 de dosare pentru tâlhării, furturi şi furturi calificate, multe dintre ele fiind ale celor din clanurile Capră şi Săulea, renumite deja pentru cât au terorizat oraşul.
* Pericol public: focare de hepatită, TBC şi scabie
Stilul de viaţă al generaţiilor de ţigani, care este departe şi de viaţa nomadă şi de tradiţiile acestei etnii, implică distrugere, hoţie şi foartă multă mizerie. Unele familii trăiesc cu animale în casă, s-au înmulţit şobolanii şi gândacii care duc microbii şi în alte zone ale cartierului, unde locuiesc familii cu copii mici.
“Din punct de vedere al sănătăţii, situaţia din cartierul Speranţa nu reprezintă o problemă doar pentru cei de aici, ci pentru întreaga populaţie a oraşului, noi de-a lungul timpului confruntându-ne cu mai multe focare de boală, tocmai din cauza condiţiilor precare de locuit din această zonă”, a spus dr. Daniela Marcoci, director în cadrul DSP Neamţ. “Reclamaţiile care au ajuns la noi vizavi de posibile focare de boală şi de contaminare au venit atât de la populţia majoritară, cât şi de la populaţia minoritară. Chiar acum două săptămâni, un lider al acestei etnii a venit şi ne-a solicitat ajutorul pentru a reuşi să identificăm bolile şi să luăm măsuri în consecinţă. La sfârşitul anului 2011 şi începutul anului 2012, în cartierul Speranţa am avut un focar major de hepatită la populaţia romă, ulterior, în anul 2012 s-au înregistrat o mulţime de boli contagioase de tipul rubeolă, rujeolă, scarlatină, boală diareică acută, salmonella, TBC, în special la grupele de vârstă 1-20 de ani, deci la populaţia tânără”.
Faptul că persoanele bolnave din acest cartier circulă prin oraş cu mijloacele de transport în comun, ajung în pieţe şi alte zone aglomerate constituie un pericol public pentru întreaga populaţie. În plus, lipsa de educaţie se manifestă şi atunci când vine vorba despre tratamentul sau încercările de prevenţie legate de apariţia unor astfel de boli periculoase, pentru că bolnavii nu-şi mai fac tratamentul după perioada de spitalizare, iar acasă nu au condiţii pentru păstrarea igienei lor corporale şi a locuinţei, tocmai pentru că au distrus instalaţiile sanitare şi nu şi-au achitat facturile la utilităţi.
*Locativ Serv, somată să plătească datoriile vechi, riscă insolvenţa
Gabriela Tomşa, directorul Locativ Serv, a explicat cum societatea este somată de furnizorii de utilităţi să achite debitele vechi ale ţiganilor din Speranţa, cu riscul de a intra în insolvenţă: “Am fost daţi în judecată de către E.ON Gaz pentru debitele romilor din perioada 2005-2006, înregistrate înainte de a ne înfiinţa noi ca societate. Achitarea acestor debite ar însemna pentru noi intrarea în insolvenţă”.
Şi Compania judeţeană Apa Serv solicită societăţii subordonate Consiliului Local Piatra Neamţ să achite datoriile acumulate la apă de peste 1,8 miliarde de lei vechi de către ţiganii care au locuit în strada Muncii şi care, între timp, au fost mutaţi în Văleni II. Asta după ce au transformat şi locuinţele sociale din Muncii într-un ghetou îngrozitor. Valoarea datoriilor acumulate de localnicii din Speranţa de la F-uri la furnizorii de utilităţi şi la chirii depăşesc 6 miliarde de lei vechi.
Gheorghe Pleşcan, preşedintele Partidei Rromilor ProEuropa, este şi el oripilat de ceea ce a văzut în Speranţa şi chiar îndeamnă ca legea să fie aplicată cu mai multă fermitate pentru aceşti ţigani care nu mai au nici un fel de limite: “M-am speriat de ceea ce am văzut acolo, munţi de gunoaie, atât de multă mizerie, multă nepăsare, infecţii. Le-am zis că se vor lua măsuri drastice şi că vor fi evacuaţi de acolo, pentru că primăria a cheltuit foarte mulţi bani pentru ei, şi…au râs. Sunt total inconştienţi. Foarte mulţi şi-au transformat locuinţele în depozite de gunoi. Le-am spus că dacă ar face aşa şi românii atunci nu ar mai exista oraşul Piatra Neamţ, ar fi pretutindeni numai ruine şi gunoaie”.
*Ce e de făcut?
Este întrebarea la care viceprimarul Monica Anton a căutat ieri un răspuns. Deocamdată, primăria i-a somat ca în următoarea lună de zile să-şi caute un loc de muncă, asistenţii sociali le-au prezentat o situaţie a locurilor de muncă, în special a celor pentru necalificaţi, pentru că ei nu au deloc studii sau au cel mult opt clase. Cei care vor demonstra că au un loc de muncă vor mai fi primiţi să locuiască în Speranţa, după ce primăria va face din nou igienizare şi va repara ce se mai poate, înlocuind, din nou, instalaţiile electrice şi sanitare. Apoi, cei primiţi în aceste locuinţe vor trebui să încheie contracte în nume propriu la utilităţi şi să demonstreze plata facturilor.
Cei care nu vor face acest lucru vor fi evacuaţi din Speranţa şi lăsaţi în stradă să se descurce cum vor şti. Pentru că administraţia publică din Piatra Neamţ a făcut de nenumărate ori eforturi susţinute pentru a-i ajuta, dar ei nu se ajută pe ei. Ba, mai şi muşcă mâna care îi hrăneşte, comiţând infracţiuni şi distrugând halele din cartier.
