Reporter: V-ați aflat, Cristian Livescu, printre organizatorii ediției recent încheiate a Târgului de carte „Libris” de la Piatra Neamț. Să spunem din start că a fost un succes real de public. Vă propun să comentăm acest eveniment: ce a adus nou, prin ce s-a remarcat această ediție a VI-a?
Cristian Livescu: Târgul de carte „Libris“, inițiat în urmă cu șase ani de Camera de Comerț și Industrie Neamț (Mihai Apopii, președinte, Mihai Caravan, director) și Societatea Scriitorilor din județul Neamț, a dobândit un loc distinct în calendarul manifestărilor noastre anuale, undeva, la granița între cele cu specific literar și cele de marketing cultural. Avem acum mai bine conturate obiectivele sale – promovarea cărții și a editurilor din țară, din județul Neamț, promovarea autorilor în vogă, promovarea lecturii în rândul preocupărilor obișnuite ale tinerei generații. Pentru prima oară am spus că trebuie să-i îndemnăm deschis, mai insistent decât am făcut-o, pe cei mici, pe tineri, să-și întocmească singuri biblioteca personală, procurându-și cărțile și revistele care îi atrag efectiv și îi fac să se regăsească în ele. În acest sens, am avut invitate și partenere 35 de edituri, care au lansat peste 150 de titluri din domenii diverse, nu numai beletristică, ci și carte de istorie, religie, memorialistică, sociologie, științe politice, medicină, arte vizuale, turism cultural. Pe seama acestei oferte editoriale variate, au avut loc aproape 60 de evenimente, în mare măsură lansări de carte, recenzii, colocvii tematice, sesiuni de autografe. Ne-am bucurat să remarcăm faptul că elevi și profesori s-au numărat printre vizitatorii târgului, că a crescut sensibil vânzarea de carte față de anii trecuți, că publicul ne-a înconjurat cu bucurie și interes. Târgul a intrat cert în tradiția vieții publice nemțene. Cercul colaboratorilor s-a lărgit (Filiala Iași a USR, Biblioteca județeană) și pentru prima oară s-au acordat premii.
Rep.: Ce evenimente de vârf a inclus Târgul?
C.L.: Aș remarca trei-patru momente realmente importante, de top, care s-au bucurat de ecouri deosebite în rândul publicului: prezența eseistului Dan C. Mihăilescu, cu un show savuros, plin de vervă, despre criza lecturii în lumea de azi, ținând să-l prezinte totodată pe tânărul prozator Ciprian Măceșaru, în compania lui Adrian G. Romila; interviul consistent dat de prozatorul (inconfundabil) Petru Cimpoeșu, lui Emil Nicolae, pe seama romanului său „Celălalt Simion“ (Polirom); apoi lansarea romanului „Luna zadar“ de Adrian Alui Gheorghe, la „bătrâna doamnă“ Cartea Românească, o narațiune interesantă, bine condusă, cu acțiune alertă, pe fondul Europei tensionate de azi, cu aplecare pe temele identității și stigmatelor post-comuniste; adaug neapărat excepționalul studiu „Inchiziția între mit și realitate“, apărut la Presa Universitară Clujană, datorat profesorului Mihai Floroaia din Piatra Neamț, volum de 700 pagini, cu o documentație foarte vastă, fabuloasă (a intrigat și biblioteca Vaticanului prin curiozitățile sale), de mai bine de un deceniu, bine elaborat, exact, primul studiu istoric aplecat pe acest subiect în România. Adevărată revelație!
Rep.: Care au fost celelate momente deosebite ale Târgului „Libris“ 2016?
C.L.: Au fost câteva secvențe care au ieșit din rutina unor manifestări de acest fel. Două edituri s-au detașat efectiv din plutonul invitatelor – Junimea și Eikon; prima, condusă de poetul Lucian Vasiliu, a demonstrat că este în vizibilă ascensiune și că vrea să intre în rândul editurilor moderne, de ținută, oferind o amiază literară memorabilă, cu multe titluri și o garnitură puternică de autori, în frunte cu redutabilul critic Ioan Holban, incluzând pe valorosul poet Ovidiu Genaru, pe Dumitru Vacariu (nemțean de origine, fost deținut politic) sau pe marele clasicist ieșean Traian Diaconescu, o somitate în materie (cu traducerea lui Esop), pe Ștefan Oprea, decanul de vârstă al criticii dramatice românești, sau pe cărturarul Nicolae Busuioc, cărora li s-au adăugat Victor Munteanu și Andrei Macarie (cu o carte-surpriză despre regretatul Luca Pițu), toți cu titluri de dată recentă la activ, plus revista „Scriptor“, o publicație-model în promovarea editorială a noii „Junimi“. La rândul ei, Eikon-ul condus de Valentin Ajder, ne-a copleșit cu cascada de titluri și autori cu care a venit la Piatra Neamț, între care sintezele: „La oglindă. Istoria plagiatelor românești până la 1900“ de Al. Dobrescu, „Plotin despre nemurirea sufletului“ de Dan Tomuleț, „O istorie a prizonierilor de război români în Kazahstan, în documente“, „Reversul istoriei. Eseu despre opera lui Mircea Eliade“ și „România, dincolo de trecut. Eseu despre experiența servituții“ de Mihai Gheorghiu, „Arhiva Rugului Aprins“ etc. Trebuie amintite de asemenea TipoMoldova din Iași, cu „Dicționarul scriitorilor români contemporani“, vol. I-III, coordonat de același Ioan Holban; medalionul dedicat lui Coman Șova, cu edițiile bilingv-europene ale poemelor sale, prezentate de scriitorul Florentin Popescu, împreună cu recentele numere ale revistei „Bucureștiul literar și artistic“; Cenaclul „Clepsidra“ din Roman, cu Gabriel Arvătescu și Cornel Paiu. Nu am rămas nici noi mai prejos, prin Editura Crigarux, care a oferit o vitrină bogată în apariții durabile (inclusiv proiectul Ion Creangă): excelentul roman „Daria“ de scriitoarea Violeta Lăcătușu, „Integrala“ Calistrat Hogaș și cartea de versuri „Așa sunt eu“ a lui Mihai Coșerariu, autor care a venit însoțit de grupul folk al fundației „Eu cred“ din Tașca, umplând de glasuri tinere parcul pietrean. N-aș vrea să uit de Editura Timpul din Iași, cu volumul „La Hanul Poeziei“ de hâtrul tăzlăuan Cezar Țucu, prezentat de Marius Chelaru și Mircea Platon, de Constantin Munteanu, cu romanul-fluviu „Stăpânul licuricilor“, de editura Charmides din Bistrița, cu titluri remarcabile, sau de cărțile semnate de Lucian Strochi, Dorin Ploscaru, Gheorghe Bunghez, Emil Bucureșteanu, Petruș Andrei, Virgil Răzeșu, Florentina Niță (sosită special de la Milano), Dumitru Buiciuc, Constantin Bostan, fiecare furnizând momente admirabile. Iarăși binevenită a fost întâlnirea editorilor cu elevii Colegiului național „Petru Rareș“. Și o mențiune specială: foarte activ pe podiumul de promovare a fost istoricul literar Constantin Tomșa.
Rep.: Vorbeați de premii. Ce premii s-au oferit?
C.L.: Într-adevăr, în afara trofeelor de participare, oferite de CCI Neamț (inspirat concepute de plasticianul Petru Diaconu), Târgul s-a soldat cu un prim palmares. Astfel, Editura Răzeșu a acordat un premiu în bani și cărți (!) Editurii TipoMoldova și criticului Ioan Holban, pentru bogata lucrare (în nume) „Dicționarul scriitorilor români contemporani“, ajunsă la vol. IV. Apoi, SC Autograf, tipografie implicată intens în numeroase proiecte și realizări editoriale din Neamț, a acordat Editurii Crigarux un premiu (sprijin în apariția unei cărți), pentru consecvența cu care promovează scrisul nemțean, iar SC Arhiprint un premiu dat Editurii Răzeșu, pentru romanul „Trandafirul albastru“. E un început semnificativ.
Rep.: Cum anticipați ediția viitoare, pe seama experienței acumulate până acum? Ce vă gândiți să ameliorați?
C.L.: Cum vânzările au fost generoase, Târgul își va extinde capacitatea și va căpăta o amplasare mai funcțională, pentru mai multe edituri. Vom ameliora comunicarea cu publicul și vom găsi modalități moderne, atractive, de prezentare a cărților și editurilor, recurgând la lecturi publice, cu actori și muzicieni. Vom promova în continuare autorii și editurile nemțene, care își au publicul și specificul lor. Avem promisiuni de pe acum din partea unor scriitori de notorietate, că vor veni aici, la ediția 2017. Vrem să-i ridicăm cota valorică, invitând edituri din străinătate, cu deschidere spre autori și traducători. Așa că, pregătirile au și început…
Mihael BALINT