Duminică, în Stațiunea Durău, a avut loc un regal artistic, îngemănându-se două evenimente marcante, devenite tradiționale: Sărbătoarea Muntelui Ceahlău și Festivalul Internațional de Folclor „Ceahlăul“, ajuns la ediția a XIX-a.
Muntele Ceahlău era considerat de daci ca fiind sălaș al zeului Zamolxis. Numele străbun pentru Masivul Ceahlău este Pion, sau Peon, cuvânt care provine din limba greaca și care, în traducere, ar însemna „casa stâlpului“.
Masivul Ceahlău este cel de al doilea munte sfânt al creștinătății ortodoxe, după Muntele Athos. Numele său este des întâlnit în literatura română, printre cele mai remarcabile pagini ce i-au fost dedicate fiind cele scrise de Calistrat Hogaș, Alexandru Vlahuță și Mihail Sadoveanu. „Ceahlăul este muntele împărat, este podoaba, poezia țării, este izvorul tainic al legendelor și doinelor neamului nostru, este ochiul etern deschis asupra hotarelor moșiei strămoșești“, scria Nicolae Gane.
* Schimbarea la față, sărbătoarea Muntelui Ceahlău
Ceahlăul este singurul munte din spațiul românesc cu hram și sărbătoare, care se ține la Schimbarea la față. Tradiția celebrării sale se păstrează aici din vechime, de pe vremea dacilor. A fost mai întâi o sărbătoare păgână a dacilor, apoi hramul ținut de sihaștrii muntelui și călugării moldoveni.
În fiecare an, în preajma sărbătorii creștine Schimbarea la față, Muntele Ceahlău este anume pregătit să primească săteni, pelerini și călugări. Schimbarea la față este, prin excelență, sărbătoarea dumnezeirii naturii noastre omenești și a participării trupului nostru trecător la bunurile veșnice, care sunt mai presus de fire. Cum s-a întâmplat și sâmbăta trecută, când foarte mulți turiști și, deopotrivă, credincioși au luat parte la slujba Sfintei Liturghii săvârșită de un sobor preoți în frunte cu IPS Mitrofan cu ocazia sărbătorii Schimbarea la Față a Domnului la biserica ce poartă numele acestei mari sărbători a creștinătății.
* Muntele Ceahlăul: sărbătorit după cum merită, pe măsura semeției și splendorii sale
Deschiderea oficială a celor două manifestări cultural artistice, Festivalul Muntelui Ceahlău și Festivalul Internațional de Folclor „Ceahlăul“, a fost făcută de primarul Dumitru Coroamă, gazda dublului eveniment din Stațiunea Durău. I-au fost alături Laurențiu Dulamă, vicepreședintele Consiliului Județean Neamț, și deputatul Vlad Marcoci.
Și în acest an, Monumentalul Ceahlău a fost sărbătorit după cum merită, pe măsura semeției și splendorii sale. Și în acesta an, programul manifestărilor cultural-artistice dedicate ediției din acest an a Festivalului Muntelui Ceahlău a fost foarte armonios îmbinat și completat cu cele ale Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul“, evenimentul devenind astfel deosebit de bogat și foarte diversificat.
*Stațiunea Durău: Într-o atmosferă specială, o sărbătoarea fastuoasă de culori, dans și muzică din țară și străinătate
În zi de mare sărbătoare, binecuvântată de Dumnezeu cu o vreme splendidă, legendarul Ceahlău a îmbrăcat iarăși straie de sărbătoare pentru a cinsti cum se cuvine cele două festivaluri, unul special dedicat muntelui sfânt, Athosul românesc, și celălalt dedicat portului popular, dansului și cântecelor populare din mai multe zone folclorice românești și din străinătate. Festivalul internațional de folclor „Ceahlăul“ prilejuiește și anul acesta întâlnirea publicului din întreg județul Neamț, dar și a turiștilor sosiți în Stațiunea Durău, cu ansambluri folclorice din țară și din străinătate. După cum ne-a demonstrat și în edițiile anterioare, Festivalul Internațional de Folclor „Ceahlăul“ a fost, și duminica trecută, o fastuoasă sărbătoare a culorilor, muzicii și dansului. Evoluțiile scenice extraordinare ale ansamblurilor internaționale și ale celor românești, impresionantele parade folclorice au creat o atmosferă specială în Stațiunea Durău, de strajă stând muntele nostru sfânt, legendarul Ceahlău.
Pe scena special amenajată în comuna Ceahlău, la Stațiunea Durău, duminică după-amiază au evoluat: Grupul de Dansuri Populare „Qena“ din Qena/Kena, Egipt; Ansamblul Folcloric de Dansuri și Cântece „Filigrani“ din Ohrid, Macedonia; Ansamblul Folcloric „Soko“ din Bujanovac, Serbia; Ansamblul Folcloric „Ognenite“ din Busmantci, Bulgaria. Din țara noastră pe scenă au urcat apoi Ansamblurile Folclorice Tătărești „Qarasu“ din Medgidia și „Qaradeniz“ din Constanța, formații ale Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Ansamblul Folcloric Aromân „Dor“ din Sarighiol de Deal din județul Tulcea, Ansamblul Folcloric „Străjerii“ din Dolheștii Mici din județul Suceava, Ansamblul Folcloric „Flori de Romanați“ din Dobrosloveni din județul Olt și Ansamblul Folcloric „Floricică de la Munte“ al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ Neamț.
Festivalurile desfășurate la poalele Masivului Ceahlăul nu ar fi fost posibile fără sprijinul sponsorilor generoși și a autorităților publice locale în susținerea și promovarea moștenirii culturale, a obiceiurilor și tradițiilor, pentru că nu trebuie să ne uităm identitatea, istoria și neamul.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU