Opt dintre cei mai mari antrenori din atletismul românesc, s-au întâlnit la finele săptămânii trecute la Piatra Neamţ, pentru a discuta, a analiza şi a începe o nouă iniţiativă în ceea ce priveşte redresarea atletismului românesc, în special în probele de aruncări, ciocan, disc, suliţă şi greutate. Printre cei prezenţi la întâlnirea de la sala Ceahlăul s-a aflat şi unul dintre cei 2 atleţi români care au obţinut o medalie la Jocurile Olimpice, Gheorghe Megelea, medaliat cu argint în proba de aruncare a suliţei la competiţia supremă din 1976, care a avut loc la Montreal. E clar că atletismul românesc, în special în probele de aruncări, suferă în ultimul timp, în condiţiile în care nu s-au mai obţinut medalii la competiţiile importante, jocuri olimpice sau campionate mondiale. De aceea, cei 8 corifei ai atletismului românesc s-au reunit la Piatra Neamţ, la iniţiativa Clubului Sportiv Ceahlăul, în frunte cu Dan Cojocaru, pentru a pune pe hârtie ceea ce trebuie făcut pentru ca atleţii din România să ajungă din nou pe podium la întrecerile majore. „Este nevoie de un nou început, pentru că ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp nu a fost deloc bine. Exemplul major este bilanţul de la ultimele jocuri olimpice, unde atleţii români nu au venit nici măcar în primii 8. De aceea ne-am întâlnit la Piatra Neamţ şi încercăm să facem ceva constructiv, să o luăm de la zero şi mă bucur că toţi au acceptat invitaţia noastră”, a spus gazda simpozionului, Dan Cojocaru. „Vrem să o luăm de la început, va fi un nou ciclu de 4 ani, şi ne propunem, prin ceea ce vrem să iniţiem, să cucerim două medalii la JO din 2020, de la Tokio”, a spus şi Laurenţiu Maxim, de la Vaslui. „Vrem să începem o strategie nouă pentru antrenorii de la aruncări şi totul trebuie să plece de la selecţie, E clar că rezultatele nu vor veni imediat, trebuie să plecăm în primul rând de la selecţia ştiinţifică, să găsim calităţile motrice ale sportivului, să îl evaluăm din toate punctele de vedere, şi ulterior să ne decidem dacă se merită să investim în el. Consider că astfel de întâlniri ar trebuie să fie de cel puţin 3 ori pe an”, a declarat şi Nicolae Pavel, de la Câmpina. „Atletismul, mai ales în probele de aruncări, este un sport destul de monoton şi de aceea, în ultima vreme, din ce în ce mai puţini copii vin către această disciplină. Trebuie să facem o strategie prin care să-i atragem pe copii către sport şi în special către atletism, de aceea, consider, este nevoie şi de implicarea federaţiei, a autorităţilor locale şi judeţene, şi e clar, este în primul rând nevoie şi de un sprijin financiar”, a adăugat Emilian Floroiu, de la LPS Roman. „Iniţiativa de a ne întâlni şi a analiza a fost a mea, dar trebuie să recunosc că nu aş fi reuşit fără sprijinul gazdelor de la CS Ceahlăul, iar pe această cale vreau să le mulţumesc domnilor Valentin Gavril şi Dan Cojocaru. Nu am dus şi nu o să ducem niciodată lipsă de talente, important este să le descuperim, să ştim cum să le şlefuim pentru a readuce rezultatele din trecut”, a declarat şi Dan Serafim, de la Bucureşti, unul dintre antrenorii marei Iolanda Balaş Soter. „Este prima dată când mă aflu la Piatra Neamţ şi am acceptat pe loc invitaţia. Sunt venit de 2 ani în România şi vreau, în urma experienţei pe care am acumulat-o foarte mulţi ani în Canada, să ajut să aducem din nou atletismul românesc la cel mai înalt nivel. Strategia e una uşoară, dar avem nevoie în primul rând de sprijin din partea tuturor”, a declarat Gheorghe Megelea, medaliat cu argint la JO din 1976 în proba de aruncare a suliţei. „Din 90 încoace, bugetul acordat de MTS, nu a depăşit niciodată 0,1% din PIB, tot timpul a fost 0,001%. În aceste condiţii e greu să faci performanţă. Ne trebuie mai multe competiţii naţionale, pentru că atleţii au terminat concursurile în urmă cu aproape două luni, iar până la anul, în mai, nu mai au nimic. În trecut erau cel puţin 25 de concursuri naţionale, acum nu avem mai nimic. Ar trebui, de asemenea, să organizăm concursuri cu sportivi din ţările vecine, Ungaria, Bulgaria, Ucraina sau Rusia, pentru ca atleţii noştri să îşi măsoare forţele şi cu sportivii din afară. Este greu, dar nu imposibil, la ora actuală mai avem 4 sau 5 terenuri în toată ţara unde se mai poate arunca ciocanul. E clar că e nevoie de implicarea în primul rând a Federaţiei, dar şi a celorlalţi factori”, a spus Albert Meheş, de la Oradea. „Am stat 24 de ani în Germania, de 3 ani m-am întors în România, şi am revenit pentru a descoperi talente. Obiectivul meu personal este acela de a da unul sau 2 sportivi către următoarele Jocuri Olimpice şi sper, ca împreună cu colegii mei, să reuşeşc”, a încheiat Sorin Tirichiţă.
