Soia, multe controverse… N-avem voie să cultivăm soia modificată genetic, dar o importăm!

Tina-SOIASoia prinde tot mai mult teren şi în judeţul nostru.Dacă acum vreo 3-4 ani suprafeţele cultivate cu soia nemodificată genetic erau sub mia de hectare, acum a trecut cu mult de 3500 ha. După recoltare, soia lasă terenul bogat în azot, este o bună premergătoare pentru grâu şi celelalte culturi de toamnă.  Ca atare, fermierii se orientează spre lucruri bune. Vorbim de soia nemodificată genetic. Pe cea modificată genetic, de la aderarea la Uniunea Europeană, n-avem voie s-o cultivăm! Dar importăm masiv şroturi obţinute din soia modificată genetic! Curată anomalie!

Despre soia modificată genetic se tot vorbeşte în această perioadă. Părerile sunt pro şi contra. De la Uniunea Europeană s-a dat „undă verde” guvernelor statelor membre să decidă asupra culturii plantelor modificate genetic. Temă pe care am purtat o discuţie mai amplă cu deputatul Ioan Munteanu, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor: „Eu am fost unul dintre cei care au votat ca ţara noastră să aibă dreptul să cultive plante modificate genetic, plecând de la principiu elementar. Fără să am prea multă ştiinţă, am spus  aşa: dacă la noi se consumă şroturi din soia modificată genetic, prin importuri din Brazilia ori SUA, noi de ce să nu producem şroturi din soia modificată genetic? Nu avem dreptul să vindem! România este capabilă să cultive un milion de hectare pe an. Este printre puţinele ţări din Uniunea Europeană cu această posibilitatea. De asta nu ne lasă „băieţii” să venim la masa lor. Din cultura de soia modificată genetic am putea aduce 4 miliarde de euro. Am putea asigura o anumită cantitate din cea care se consumă, cea adusă cu vaporul din SUA. Este motivul pentru care am votat pentru soia modificată genetic. Mă bucur că, recent, Uniunea Europeană a lăsat la latitudinea guvernelor să decidă asupra cultivării unor plante modificate genetic. Nimeni în nici o ţară din lume, nu a demonstrat că plantele modificate genetic au produs  malformaţii la consumatori. Nimeni n-a demonstrat asta!”

„Între timp, cultivatorii de soia tradiţională au venit cu producţii apropiate de cele de soia modificată genetic. Dacă înainte, în judeţul Neamţ, producţia era între 1000-2000 kg/ha la soia nemodificată genetic, iar la cea modificată era 3000-4000, astăzi nu mai e diferenţă atât de mare. Este de numai vreo 500 kg la hectar, nu de 1000-2000 kg/ha.  Marea bătălie nu se dă numai pe nivelul producţiei. Altundeva se duce războiul. Unde? Ne spune deputatul Ioan Munteanu: „Este o luptă puternică între marile puteri ale lumii, cele producătoare de insectofungicide. În joc sunt miliarde de dolari.”

Tratamentele contra bolilor şi dăunătorilor la soia modificată genic sunt la jumătatea celor de la soia tradiţională. Deci nu-i vorba că soia modificată genetic ar produce malformaţii, ci de golurile create în bugetele firmelor producătoare de insectofungicide…

 

*Pierderi de miliarde lei…

 

România a pierdut în ultimii 7 ani peste un miliard de euro pentru că nu a cultivat, dar a importat soia modificată genetic. Potrivit statisticilor, în Europa se importă anual circa 40 de milioane de tone de produse modificate genetic, iar în România intră peste 500.000 de tone, în special porumb şi soia. Circa 97% dintre produsele modificate genetic devin furaje şi sunt consumate de porci, vaci sau păsări. România cultiva înainte de aderare în jur de 180.000 de hectare de soia, inclusiv modificată genetic, în timp ce anul trecut suprafaţa cultivată a fost de numai 77.000 de ha, de pe care s-a obţinut o producţie de 98.000 de tone. Producţia medie în România este de sub 2 tone, în schimb în Austria s-au obţinut şi 6,3 tone la hectar. Importurile României de soia totalizează anual 500.000 tone şi sunt în valoare de 200 de milioane de euro.

 

Tina CONDREA