Sfântul Ioan Botezătorul, patronul spiritual al oraşului Piatra-Neamţ

Astăzi, municipiul Piatra-Neamţ îşi cinsteşte ocrotitorul, pe Sfântul Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, pietrenii sunt aşteptaţi să participe la sfintele slujbe dedicate „Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul“. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în satul Ein-Kerem (lângă Ierusalim), fiind fiul Elisabetei (verişoara Mariei, Maica Domnului) şi al preotului Zaharia. Atât Biserica răsăriteană, cât şi cea apuseană i-au consacrat Sf. Ioan Botezătorul câteva sărbători importante: Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) şi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august).

Hramul Bisericii Sf. Ioan Domnesc

Astăzi este şi hramul Bisericii Sf. Ioan Domnesc, ctitorie a Sf. Voievod Ştefan cel Mare şi capodoperă a arhitecturii ecleziastice moldovenești de la sfârșitul secolului al XV-lea. Reprezentând una din construcțiile păstrate până astăzi din vechea Curte Domnească de la Neamț, edificiul a fost ridicat între anii 1497-1498 în stilul moldovenesc constituit în epoca lui Ștefan cel Mare. Împreună cu turnul clopotniță de la 1499, monumentul prezintă pronunțate caracteristici gotice, pe  fațade păstrându-se până astăzi o bogată decorație de ceramică smălțuită.

La Muzeul Naţional de Istorie a României din capitală se păstrează Evanghelia din 1502, cu următoarea inscripţie:

„Binecredinciosul Ştefan Voievod cu Mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, din dragoste către Mormântul lui Iisus Hristos, din râvnă şi sârguinţă, am dat de s-a scris şi ferecat acest Tetraevanghel şi l-am dat pentru pomenirea sa şi a Domniei sale Maria şi fiului lor, la Biserica Curţilor care este pe Bistriţa, unde este hramul Naşterea Cinstitului, Slăvitului Prooroc Ioan, în anul domniei noastre al 46-lea şi s-a săvârşit cu mâna mult păcătosului Ieromonah Spiridon din mănăstirea Putna, 7010, iunie 24.”

De-a lungul anilor, biserica a suferit mai multe reparaţii şi intervenţii. În jurul anului 1600, scriitorul catolic Bandini scrie că a găsit la Piatra două biserici de lemn şi una de piatră, ultima fiind „maltratată” în urma restaurărilor. În secolul al XVIII-lea, bisericii lui Ştefan i s-a adăugat un pridvor, desfiinţat însă în anul 1937, la intervenţia marelui istoric Nicolae Iorga. În perioada 1799 – 1806 s-a făcut, după unele mărturii, supralărgirea interioară a lăcaşului.

S-au mai făcut reparaţii interioare şi exterioare şi în anii 1871-1973, când biserica a fost împodobită cu o nouă catapeteasma sculptată în stil baroc de Gherasim Monahul şi Tănase Săpătorul şi pictată de Constantin Basarab – ucenicul lui Nicolae Grigorescu –  şi Panaite Mavrodin. Tot ei au pictat în ulei pe pânză tabloul ctitorilor Ştefan şi Maria Voichiţa.

Valori de patrimoniu

Între obiectele de patrimoniu care se păstrează la biserica Sf. Ioan Domnesc se numără: candelabrele de cristal de Bohemia donate de Nicu Albu în anul 1837; icoana „Domnul Hristos binecuvântând Sf. Potir” – de Constantin Stahie; icoana „Sf. Treime”, icoana „Sf. Ioan Botezătorul” şi icoana dascălului Atanasiu din 1792; „Sf. Evanghelie de la Mănăstirea Neamţ” din 1821; „Evanghelia de la Sibiu”, 1854; „Evanghelia de la Buzău”, 1869; o cruce în filigran de argint din secolul al XIX-lea;  o cruce mică de argint filigranat din 1819, un potir de argint din secolul al XIX-lea; cartea în manuscris „Mântuirea păcătoşilor”, din 1820; „Biblia de la Blaj, din 1795; „Pidalionul de la Neamţ”, 1854.

Irina NASTASIU