Se mai pot „trata” centrele de permanenţă?

* Nu există finanţare pentru medicamente şi materiale sanitare, iar medicii îşi aduc de-acasă trusa de urgenţă

* În noua lege a Sănătăţii nu sunt prevederi legate privind plata doctorilor care asigură permanenţa

Peste 4000 de nemţeni beneficiază, lunar, de consultaţii şi tratamente în regim de urgenţă în cele 8 centre de permanenţă funcţionale în judeţul nostru.

Potrivit statisticilor, adresabilitatea creşte de la o lună la alta, la fel şi consumul de medicamente şi materiale sanitare, dar stocul nu poate fi înnoit, din lipsă de fonduri. Nici plata medicilor care efectuează permanenţa nu este asigurată integral, iar noua lege a sănătăţii nu prevede nimic despre regimul în care vor fi finanţate centrele de permanenţă după marea reorganizare.

„Anul acesta nu am avut de unde să plătim nici măcar un leu pentru refacerea stocului de medicamente şi materiale sanitare la cele 8 centre de permanenţă care funcţionează pe teritoriul judeţului Neamţ, pentru că am avut prevedere bugetară, iar pe mai departe, după reorganizarea direcţiei de sănătate, nu ştim în ce regim vor funcţiona centrele”, ne-a declarat Constantin Oprea, director economic la Direcţia de Sănătate Publică Neamţ.

„Nu ştiu cum se descurcă medicii, dacă mai au ceva în trusa de urgenţă, dar atât timp cât nu a venit nimeni să se plângă, bănuiesc că nu sunt probleme”.

Ei bine, centrele de permanenţă nu stau deloc pe roze, dar medicii au renunţat să se mai plângă. Pur şi simplu îşi aduc de la cabinetele medicale proprii o serie de medicamente de urgenţă, tifon, spirt, tot ce ştiu că le trebuie dar le lipseşte din trusa de urgenţă. „De multă vreme, nici nu mai ştiu de când, dar cred că de anul trecut, nu s-a mai înnoit stocul de medicamente şi materiale sanitare, dar deja ne-am obişnuit să ne aducem în gentuţă cele necesare pentru tratamente”, a afirmat dr. Mihaela Covrig, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Neamţ, care efectuează gărzi la cabinetul din Precista, din Piatra Neamţ. „Nu ştim dacă reorganizarea DSP-urilor şi a CAS-urilor va afecta în vreun fel existenţa centrelor de permanenţă, dar noi sperăm că va fi schimbată doar filiera pe care vor veni banii, adică cel mai probabil finanţarea se va face direct de la Bucureşti”.

Plata medicilor deja scârţâie, în sensul că pentru luna februarie Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ nu a avut buget suficient să le achite integral medicilor gărzile efectuate. În medie, suma lunară aferentă serviciilor de gardă se ridică la 120.000 lei, la un tarif de 12,8 lei pe oră pentru fiecare cadrul medical.

În acest moment, funcţionează câte un centru în Precista, Dărmăneşti şi Mărăţei, toate în Piatra Neamţ, la Roman există punctele „Anton Pann”, „Dragoş Vodă”, „Med Class”, un centru la Roznov şi altul la Tămăşeni. Adresabilitatea este în creştere, fapt demonstrat de cifrele statistice centralizate de Direcţia de Sănătate Publică Neamţ: în ianuarie 2013 au beneficiat de tratamente (manoperă şi consumabile gratuite) 2330 de pacienţi, în februarie 2013- 2500 de bolnavi, iar numărul consultaţiilor a crescut, de la o lună la alta, de la 1350 la 1661. Orice persoană poate beneficia de îngrijri într-un centru de permanenţă, indiferent dacă are sau nu calitatea de asigurat. Dacă s-ar desfiinţa, atunci serviciile de urgenţă vor redeveni, pe timpul nopţii şi în week-end, suprasolicitate de bolnavi cărora, de fapt, nu le crapă măseaua dar au nevoie de un calmant, un pansament  sau de o injecţie.