* Înscrierile au luat amploare în ultimii doi ani, de când diploma de bacalaureat nu mai este obligatorie pentru înscrierea la postliceală
* Cei mai mulţi asistenţi absolvenţi se orientează spre alte ţări
* Dacă în 5 ani nu-şi găsesc de lucru în domeniu, cadrele medii sunt nevoite să facă alte cursuri şi să dea examene
Un singur post de asistent medical este liber pe lista Agenţiei Judeţene de Formare Profesională Neamţ. Spitalele abia scot câte unul, două posturi la concurs, când şi când, cele mai multe, însă, nu pentru debutanţi, şi nici pentru perioade nedeterminate. Între timp, cele şase şcoli sanitare postliceale care funcţionează pe teritoriul judeţului Neamţ „produc” asistenţi medicali „pe bandă rulantă”, peste 600 de absolvenţi în fiecare an.
„Dacă e să vorbesc în nume personal, da, cred că sunt cam multe şcoli sanitare, dar ţinând cont că acest profil este cerut mai ales pe piaţa externă, asistenţii medicali au şanse în obţinerea unor posturi bine plătite; în timp ce 35-40% dintre absolvenţi vin şi ne cer recomandări pentru străinătate, mai ales pentru Anglia, Germania, Belgia şi Italia, doar un procent de 15% solicită scrisori de recomandare pentru a-şi depune actele de înscriere la concursuri pentru posturile vacante din ţară”, ne-a declarat profesorul Mihai Floroaia, directorul Şcolii Postliceale Sanitare (de stat) din Piatra Neamţ.
Şcoala de stat scoate „pe piaţa muncii”, anual, în medie, 140-150 de asistenţi generalişti şi de famacie. Postliceala de stat şi Postliceala sanitară Moldova- din Roman sunt singurele acreditate, celelalte 4 fiind autorizate şi în curs de acreditare, respectiv Şcoala Postliceală FEG din Piatra Neamţ, Centrul de Studii European din Piatra Neamţ, Şcoala Postliceală Preuniversitaria din Roman, Şcoala Laureatus din Târgu Neamţ, fiecare având anual aproximativ 100 de absolvenţi.
Directorul şcolii sanitare de stat a punctat faptul că, de doi ani încoace, după ce guvernanţii au stabilit că şi elevii fără diplomă de bacalaureat pot urma cursuri postliceale, s-au orientat spre cursurile de asistenţi medicali foarte mulţi tineri care au găsit portiţa de accedere spre o calificare.
„Sigur că nu este corect faţă de absolvenţii care au învăţat şi au obţinut diploma de bacalaureat, dar aceasta este realitatea”, a subliniat profesorul Mihai Floroaia. Mulţi dintre absolvenţi ajung să lucreze în străinătate pe alte posturi decât de asistenţi medicali, iar după ani de muncă, revin şi constată că… nu mai au voie să profeseze în domeniul sanitar.
Astfel, pentru că în ţară cererea şi oferta de pe piaţa muncii nu concordă, după o anumită perioadă de inactivitate în domeniul pentru care s-au pregătit, asistenţii medicali se pomenesc în faţa unei probleme foarte mari, aceea a pierderii atestatului de competenţe profesionale. Cu alte cuvinte, ieşindu-şi „din mână”, nici un patron ori manager de unitate sanitară nu se mai poate baza pe competenţele unui asistent care nu a profesat nici o zi în ultimii cinci ani. Reatestarea profesională este reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 144 din 2008, privind exercitarea profesiei de asistent medical, şi se realizează de către Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. Reatestarea profesională costă 100 de lei plus alte taxe. Reatestarea constă în efectuarea unui stagiu practic şi susţinerea unei probe teoretice după finalizarea stagiului, în termen de maximum 60 e zile. Stagiul practic constă în una, până la trei luni de practică, iar după absolvirea acestuia OAMGMAMR supune asistentul unei probe teoretice.
În economia de piaţă, orice serviciu costă, şi de aceea să nu vă mire dacă pentru fiecare „hârtie” trebuie să plătiţi. Nu interesează pe nimeni că omul caută de muncă tocmai pentru că nu are bani. Cursurile şi concursurile se taxează, iar cui nu-i convine, n-are decât să nu participe. Dacă punem cap la cap taxele de înscriere, rezultă că participarea la un singur concurs poate costa vreo 200 de lei: taxă înscriere, aviz psihologic, adeverinţă de la medicul de familie, cazier judiciar etc.
Geanina NICORESCU