* AGROARENA BAYER: organizată la SCDA Secuieni, într-un moment aniversar, la împlinirea a 150 de ani de activitate a companiei Bayer
Ieri a fost sărbătoare la SCDA Secuieni. Nu neapărat a gazdei, ci a firmei cu care, în urmă cu 7 ani, a pus bazele unu parteneriat trainic, rodnic deopotrivă, dedicat total performanţei în agricultură. A fost sărbătoarea Companiei Bayer, la împlinirea a 150 de ani de activitate. Altfel spus, 150 de ani de inovaţie, de avansare, de tehnologie pentru o viaţă mai bună. De la înfiinţare, firma Bayer a excelat în toate domeniile sale de activitate, cel farmaceutic dar şi în cel de protecţie a culturilor agricole.
La eveniment au luat parte foarte mulţi fermieri, veniţi din toate judeţele Moldovei. Au admirat loturile demonstrative ocupate cu mai multe culturi agricole, au discutat îndeung, au obţinut informaţiile de specialitate în cadrul prezentărilor făcute de cei doi parteneri deja tradiţionali: SCDA Secuieni şi Compnia Bayer. Dar s-au şi distrat, în finalul manifestării fiind organizate întreceri sportive.
„Prin parteneriale, manifestări de acest gen, ne promvăm rezutalele obţinute în unitatea noastră”, declară dr.ing. Elena Trotuş, director SCDA Secuieni
Rep.: Exact după o săptămână, ne reîntâlnim la un eveniment agricol de excepţie, organizat de această dată cu un alt partener de renume în domeniu protecţiei plantelor şi nu numai…
Elena Trotuş: Suntem la cea de a şaptea ediţie a manifestării AGROAREAN BAYER, o manifestare organizată în cadrul parteneriatului statornicit între firma Bayer şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni. Împreună încercăm să promovăm în agricultură României tehnologii de cultivare a plantelor bazate pe un sistem de protecţie a culturilor împotriva organismelor dăunătoare. Vorbim de un sistem tip Bayer, folosit cu succes în combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din culturile de câmp. Sunt produse aproape în exclusivitate ale firmei Bayer şi, sigur, aplicate pe tehnologiile de cultivare specifice pentru condiţiile pedoclimatice din zona noastră, tehnologii elaborate de SCDA Secuieni.
În cadrul Agroarenei Bayer prezentăm rezultatele de la 7 plante de cultură, începând cu rapiţa şi grâul, continuând cu orzoaica, sfecla de zahăr, floarea soarelui, porumbul de consum şi porumbul zaharat.
Rep.: Vorbiţi de bună colaborare, de parteneriate rodnice, cu firme de renume. În activitatea de cercetare, dar şi în cea de producţie. SCDA Secuieni îşi alege partenerii ori se lasă „curtată”?
E.T.: Sunt situaţii şi situaţii. Sigur, noi ne alegem partenerii cu care colaborăm în diverse domenii de activitate. Dar, de cele mai multe ori ei ne aleg pe noi. Asta pentru că, de-a lungul timpului, am dovedit seriozitate, am dovedit conştiinciozitate. Fără aceste două elemente, sigur n-am putea găsi asemenea parteneri. Spun asta pentru că partenerii cu care SCDA Secuieni colaborează sunt dintre cei mai serioşi, sunt firme cu renume mondial în domeniile lor de activitate.
Rep.: Cum se resimte asta în starea financiară a SCDA Secuieni?
E.T.: Sigur că avem cu toţii de câştigat. Prin aceste contracte bilaterale, pe care unitatea le încheie cu marele companii producătoare de pesticide, îngrăşăminte chimice, producătoare de seminţe, punem bazele surselor de venituri destinate activităţii de cercetare. Apoi, trebuie s-o spun, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuinei, singură nu ar putea organiza atâtea manifestări de promovare a rezultatelor, pentru că ele implică anumite costuri financiare pe care numai unitatea noastră nu le-ar putea suporta. Aceste parteneriate sunt foarte benefice. Atât pentru noi, ca staţiune de cercetare agricolă, dar şi pentru furnizorii noştri. Prin intermediul parteneriatelor, a maniestărilor de acest gen, putem să ne promovăm rezultatele obţinute în cadrul unităţii noastre, de către colectivul de cercetători de la Secuieni. Pe de altă parte, tot prin astfel de evenimente organizate în parteneriat, promovăm tehnologiile de protecţie a culturilor agricole ale firmelor cu care noi colaborăm. Dar, cei mai câştigaţi, din aceste colaborări şi parteneriate, trebuie să fie fermierii, specialiştii din agricultură. Asta pentru că ei sunt beneficiarii rezultatelor noastre.
Rep.: Vorbiţi de rezultate deosebite obţinute în activitatea de cercetare şi de producţie de la Secuieni. Rezultate care nu sunt numai ale dumneavoastră, ele având un grad ridicat de aplicabilitate, fiind pretabile pentru agricultura din această zonă, din întreaga agricultură românească. Altfel spus, la SCDA Secuieni se munceşte şi pentru alţii. Financiar cu cât se implică statul în toate aceste activităţi? Că de câte ori au prilejul, cei cu putere de decizie în agricultură, la nivel naţional, spun că sprijină cercetarea agricolă, că văd în asta o prioritate de prim rang. Cât şi ce fac din ceea ce spun foarte?
E.T.: Speram să am veşti mai bune. Din păcate, nici în acest an activitateta de cercetare agricolă din România nu a primit nici un fel de finanţare bugetară, prin acordare directă pentru susţinerea acestui domeniu. Chiar dacă în legile în baza cărora funcţionăm este prevăzut ca unităţile de cercetare să fie finanţate de la bugetul statului. Noi, la fel ca institutele şi celelalte staţiuni de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, trăim exclusiv din venituri proprii. Aceste venituri proprii le realizăm din valorificarea seminţelor din categorii biologice superioare, pe care le producem în cadrul unităţii noastre. Venituri proprii pe care le realizăm şi din aceste contracte bilaterale încheiate cu marile companii din domeniul agricol. Venituri realizăm şi din proiectele participante la licitaţiile organizate în cadrul programelor naţionale de cercetare şi din cadrul programelor cu finanţare europeană. Sigur, mai câştigăm şi din contractele de prestări servicii pe care le efectuăm pentru prelucrarea seminţelor, prin staţia noastră de uscare şi condiţionare. Trăim efectiv din venituri proprii.
Rep.: Câmpul în care ne aflăm, de jur-împrejur, este împădurit. Cui aparţine „opera” şi cât de mult ajută asta agricultura?
E.T.: Ceea ce vedeţi sunt perdele de protecţie. SCDA Secuieni a fost înfiinţată pe o fostă moşie, un fost patrimoniu privat ce însuma 4086 ha. Din toată această suprafaţă, pe aproximativ 700 ha au existat perdele de protecţie, plantate de jur împrejurul solelor agricole. Între timp noi am mai pierdut o parte din suprafeţele ocupate cu aceste perdele de protecţie. Dar, pe cele care încă le mai avem, le întreţinem, pentru că sunt benefice pentru activitatea noastră de multiplicare a seminţelor. Sunt benefice pentru agricultuă, în general. În interiorul solelor, împrejumite cu perdele de protecţie, se creează un microclimat specific, acolo culturile sunt ferite de furtuni, de grindină, nu sunt expuse procesului de deşertificare. Asta chiar şi în condiţiile în care, aici, la Secuieni, apoape zilnic bate vântul care poate evapora din sol şi ultima picătură de apă. În solele mărginite de perdelele de protecţie se crează un echilibru între fauna utilă şi fauna dăunătoare.
Perdele pe care le avem aici, sunt chiar de la înfiinţarea SCDA Secuieni. Acum, îmbucurător e faptul că a început o acţiune de promovare în vederea plantării acestor perdele de protecţie, la nivel naţional. De-a lungul timpului s-a dovedit eficienţa perdelelor forestiere pentru agricultură. Şi nu numai.
Rep.: Pe când următoarea întâlnire de acest gen? Cu siguranţă, asta nu-i ultima manifestare agricolă de amploare din acest sezon…
E.T.: Noi sunem în plină perioadă de desfăşurare a unor astfel de evenimente.Dar fără a neglija activitatea noastră de zi cu zi, din câmp. Nu uităm că suntem în plină campanie de întreţinere a culturilor agricole, de recoltare şi depozitare a furajelor, urmează, cât de repede, campania de recoltare a cerealelor păioase. Începem cu orzul şi orzoaica, continuăm apoi cu rapiţa, grâul, triticalele.
Pentru cânepă vom aloca o zi anume, când vom organiza o manifestare ştiinţifică dedicat acestei culturi. Anul acesta, la SCDA Secuieni, se împlinesc 40 de ani de când se fac cercetări în domeniul ameliorării cânepei monoice, cercetări care s-au finalizat de fiecare dată cu rezultate bune. Până în momentul de faţă avem omologate 7 soiuri de cînepă monoică, iar 4 dintre ele sunt brevetate. Avem elaborate tehnologiile de cultivare specifice pentru cânepa monoică. Avem şi brevete obţinute pe tehnologiile de cultivare a cânepei monoice. Acţiunea de popularizare a acestei specii o vom face împreună cu Ministerul Agriculturii, acesta fiind interesat în extinderea culturii de cânepă. Care, la fel ca şi inul, au ajuns „plante de colecţie”, dat fiind faptul că au dispărut topitoriile de in şi cânepă. În momentul de faţă cânepa este solicitată şi se cultivă cu precădere pentru sămânţă, din care se extrage uleiul.
Gabi Raviczki, Compania Bayer:
„Evenimentul vă este destinat dumneavoastră, fermierilor”
„Serbăm împreună 150 de ani de existenţă a Companiei Bayer. Credeţi-mă, dumneavoastră vă sunt destinaţi aceşti ani. Evenimentul de astăzi este destinat dumneavoastră, tuturor fermierilor veniţi aici, la ceas aniversar. Vă spun sincer, 150 de ani sunt foarte dificili de obţinuţ, ca existenţă, în domeniul inovaţiei. Mereu trebuie să vii cu noutăţi. Mai nou, ne-am lansat şi în producerea de seminţe de rapiţă. Este primul an în care Bayer se lansează şi în această direcţie. Tot ceea ce am pregătit aici este pentru dumneavoastră, fermierii. Vă dorim să valorificaţi cât mai mult din informaţiile pe care le primiţi, ele vor fi cu adevărat de folos”.
Prof. univ. Vasile Constantin:
„Un eveniment deosebit, organizat de doi parteneri remarcabili”
„Am ţinut foarte mult să vin la cea de a 7-a manifestare ARENA-Bayer, nu doar pentru că sunt îndrăgostit de numărul 7. Toată viaţa mea am iubit şi am admirat cele 7 minuni ale lumii. Dar m-am dezis de cele 7 păcate.
Sunt convins că simbioza dintre Bayer şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni este de bun augur, ca vă va oferi, şi astăzi, soluţii pentru rezolvarea multor probleme din activitatea din agricultură. Fermierii mai tineri, cu mai puţină exerienţă, vor avea multe de învăţat din această manifestare de mare anvergură.
Este un eveniment deosebit, organizat de doi parteneri remarcabili, nume cu mare rezonanţă în domeniile lor de activitate”.
Pagini realizate de Tina CONDREA / Foto: Vasile ROGIN
