* Iacoban acuză faptul că schimbarea repetată a managerilor a produs găuri negre în buget
* 1,3 miliarde de lei vechi aruncaţi pe contracte fără nici o eficienţă
* Nu există o evidenţă a necesarului şi a consumului de materiale sanitare
* Lipsa medicilor specialişti în secţiile de Urologie, Oftalmologie, Neurologie şi Chirurgie toracică pun în pericol statutul spitalului
Consilierul judeţean UNPR Constantin Iacoban a făcut o serie întreagă de dezvăluiri legate de contractele ce au îndatorat Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ, mergând pe ideea de a demonstra bunăvoinţa fostului Consiliu de Administraţie şi dorinţa acestuia de a face ordine în activitatea celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ. Informaţiile au fost obţinute cu ocazia verificărilor făcute de o echipă de consilieri judeţeni în instituţia spitalicească încă de pe vremea preşedintelui Vasile Pruteanu. O întrebare la care consilierul UNPR nu a răspuns în mod direct, ci a dat vina pe inexistenţa dovezilor scrise, este de ce tocmai acum? Intervenţia sa ar putea fi interpretată ca o replică la schimbarea CA-ului şi a preşedintelui acestuia operată de majoritatea USL –PP-DD din CJ Neamţ.
*Directori „şantajaţi sau atraşi în diferite grupuri de interese”
„Vreau să aduc la cunoştinţa opiniei publice câteva dintre problemele reale cu care s-a confruntat Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) care depăşesc propaganda politică”, şi-a început Constantin Iacoban seria dezvăluirilor. „Conducerea actuală şi domnul Lazăr şi-au început efectiv activitatea în septembrie 2012. Pe 23 a fost numit domnul doctor Lazăr, iar pe 26 septembrie a avut loc prima şedinţă a Consiliului de Administraţie în structura care a fost schimbată în urmă cu o săptămână. Atunci, SJU avea datorii de 191 de miliarde de lei vechi, care între timp -prin banii alocaţi de la CJ- au fost achitate. Dacă vrem să avem un spital judeţean de un anumit standard şi clasă şi vorbesc nu numai de clasificarea acestuia ci şi de atracţia zonei, ca lumea să aibă încredere în serviciile medicale care se oferă aici, atunci trebuie să facem ordine. Spitalul a avut în ultimii 6 ani o schimbare repetată a conducerii care a dus la cheltuieli nejustificate, la acţiuni aşa-zise „de interes pentru spital” fără acoperire şi la o acută criză de autoritate în spital. Directorii care s-au perindat pe la spital şi-au pierdut autoritatea din diferite motive: ori au fost şantajaţi, ori au fost atraşi în diferite grupuri de interese, ori nu au avut suficientă putere, calităţi profesionale, nu au reuşit să se impună pentru ca spitalul să aibă un program coerent de acţiune. De aceea ne şi aflăm în postura de a pierde în viitor, dacă nu reuşim să facem nişte lucruri, inclusiv încadrarea spitalului la categoria care ne-o dorim, A1 –A2”.
* Studiu de 500 de milioane şi servicii de curăţenie foarte scumpe!
În 2011 echipa CJ Neamţ avea să înceapă verificări în forţă în documentele spitalului, ocazie cu care au fost descoperite contracte fără rost, care nu au adus decât cheltuieli suplimentare nerecuperate în vreun fel nici până în prezent. Un astfel de contract este cel de 500 de milioane de lei vechi pentru un studiu de fezabilitate privind înstrăinarea blocului alimentar al spitalului. Verificând personalul şi cheltuielile pentru acest bloc alimentar, echipa de control a sfătuit conducerea de atunci să externalizeze această activitate deoarece spitalul nu avea resursele necesare.
„Pentru externalizarea serviciilor de curăţenie s-au plătit 350 de milioane de lei. La timpul respectiv erau nişte chestiuni de judecat legate de eficienţă, nu funcţiona computerul tomograf fiindcă cineva nu dorea să funcţioneze. Ne costă foarte mult consumabilele, căutăm o soluţie, acţionăm cumva. În final ne-a costat şi acest studiu, iarăşi, 500 de milioane şi cu aceasta s-au cheltuit 1,350 de miliarde de lei fără să avem nici o eficienţă”, acuză Iacoban. Toate aceste cheltuieli se regăsesc şi în analiza efectuată de corpul de control al ministrului Sănătăţii şi datează, potrivit fostului membru al CA din SJU Neamţ, din perioada interimatului asigurat de dr. Gabriela Zamfir.
O altă problemă financiară gravă a fost plata unor penalităţi în sumă de peste 1 milion de lei noi pentru facturi care trebuiau achitate lunar. Încercarea de a stabili vinovaţii a creat o serie întreagă de animozităţi şi s-au pus în mişcare „grupurile de interese” din jurul spitalului, aşa încât deocamdată nimeni nu a fost tras la răspundere.
*Nu există o evidenţă a materialelor sanitare
Vechiul CA lucra la introducerea unui program integrat pentru evidenţierea tuturor cheltuielilor pe secţii, pe pat, pe bolnav pentru eficientizarea activităţii, în ce priveşte medicamentele şi materialele sanitare, program nefinalizat încă. „O să aflaţi cu stupoare că nici la această oră în Spitalul judeţean nu se ştie câte ace trebuie, câte materiale sanitare, inclusiv seringi. Dacă la un bolnav s-au folosit 5, 10 sau 20 de seringi sau dacă acestea s-au trecut în fişe, nu se ştie. Eu, cât am fost acolo, nu am privit lucrurile astea ca animozităţi între foşti şi actuali şefi de secţii, între medici şi directori”, a adăugat Iacoban.
Printre sesizările primite la CJ Neamţ în acea perioadă era şi cea legată de faptul că tomograful funcţionează numai până la ora 13, din lipsa medicului specialist. Tot lipsa specialiştilor, de astă datp din Policlinică, a condus la dublarea numărului de intervenţii la UPU în SJU, de la aproximativ 20.000 la peste 46.000, în condiţiile în care urgenţele lucrează cu acelaşi număr de personal ca şi în 2010. O parte din numărul mare de urgenţe se datorează desfiinţării celorlalte spitale din judeţ.
O altă problemă o reprezintă lipsa medicilor specialişti din Secţiile Urologie, Neurochirurgie, Chirurgie Toracică, Oftalmologie care pun în pericol chiar autorizarea pe viitor a spitalului, şi îi obligă pe pacienţi să apeleze la clinicile private sau la centrele universitare de la Iaşi, Cluj, Târgu Mureş sau Bucureşti, cu foarte mari cheltuieli.
Constantin Iacoban a vorbit şi despre practici menite a avantaja „prietenii” unora dintre angajaţii spitalului, cum ar fi contractarea unor servicii cum a fost cel de sistematizare a managementului care nu s-a mai făcut, dar pentru care s-au achitat 160 de milioane de lei sau cumpărarea unor kituri aflate la limita termenului de expirare care au fost aruncate după numai câteva zile.