Şase copii au fost adoptaţi în Neamţ, în primele două luni ale anului

copii adoptatiAlţi trei copii au fost declaraţi adoptabili
Zece familii sunt evaluate, în vederea obţinerii atestatului de familie adoptatoare

În primele două luni ale anului, şase copii au fost adoptaţi în judeţul Neamţ, alţi trei copii fiind declaraţi de instanţă adoptabili. În prezent, zece familii se află în evaluarea specialiştilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ, în vederea obţinerii atestatului de familie adoptatoare. De asemenea, pe rolul Tribunalului Neamţ se află 14 dosare cu propunerea deschiderii procedurilor de adopţie.

Anul trecut, au fost adoptaţi 22 de copii, 23 de copii au fost declaraţi adoptabili şi 19 familii au primit atestatul de familii adoptatoare.

„Adopţia este o procedura complexă care implică mai mulţi paşi. O familie sau o persoană care doreşte să adopte un copil trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fi locuit efectiv şi continuu în România minimum 9 luni din ultimele 12 luni, să fie cu cel puţin 18 ani mai mare decît copilul adoptabil (în situaţii excepţionale diferenţa poate fi mai mică, dar nu mai puţin 15 ani), să nu aibă copii în sistemul de protecţie specială, să nu fi fost condamnaţi pentru infracţiuni contra persoanei sau familiei precum şi pentru trafic de persoane sau trafic şi consum de droguri, să nu fie decăzuţi din drepturile părinteşti şi să îndeplinească garanţiile morale şi materiale necesare asigurării dezvoltării copilului”, a spus Magda Vasilache, purtător de cuvânt al DGASPC Neamţ.

Adopţia, un proces complex

Pentru obţinerea atestatului de familie/persoană adoptatoare, se depune un dosar la DGASPC cu o serie de documente, pe baza cărora specialiştii vor demara evaluările sociale şi psihologice, precum şi formarea în vederea asumării rolului de părinte adoptator.

Dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, se eliberează atestatul de familie adoptatoare, iar în termen de maximum 5 zile acesta este transmis Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţii (ANPDCA). Ulterior, familia este înregistrată în Registrul Naţional de Adopţii, în vederea începerii procedurii potrivirii.

Potrivirea constă în identificarea şi selectarea familiei adoptatoare care se potriveşte cel mai bine nevoilor copilului. Se fac apoi minimum 4 întâlniri între familie şi copil, iar dacă totul decurge normal se înaintează dosarul Tribunalului, cu propunerea de încredinţare în vederea adopţiei, încredinţarea făcându-se pe o perioadă de 90 de zile.

În acest timp, DGASPC monitorizează de două ori pe lună evoluţia copilului. La sfîrşitul perioadei de încredinţare, dacă minorul s-a integrat şi părinţii s-au adaptat, dosarul ajunge din nou la instanţă pentru încuviinţarea adopţiei. Următorul pas îl reprezintă monitorizarea făcută de un asistent social şi un psiholog postadopţie, trimestrial, pe o perioadă de cel puţin doi ani.

În ce condiţii devine un copil adoptabil?

Pentru copilul aflat într-o situaţie de risc se ia o măsură de protecţie, care poate fi plasamentul familial, plasamentul la asistent maternal sau internarea în centre de plasament. Se caută ulterior rudele pînă la gradul IV ale copilului, pentru ca acesta să fie integrat în familia biologică. Dacă părinţii şi toate rudele declară că nu doresc integrarea copilului în familie şi nu se răzgîndesc în termen de 60 de zile, atunci se propune deschiderea procedurilor de adopţie. Apoi copilul intră în baza de date a ANPDCA şi încep procedurile de adopţie. Părinţii copilului sunt din nou citaţi în instanţă, pentru exprimarea acordului în vederea adopţiei.

„Procedurile sunt complexe, deoarece identificarea tuturor rudelor este greoaie, multe dintre acestea fiind plecate peste hotare. Toate măsurile sunt însă necesare, întrucît adopţia este definitivă şi toţi cei implicaţi trebuie să se asigure că s-au făcut toate demersurile ca interesul copilului să primeze”, a adăugat Magda Vasilache.

În situaţia unui copil ai cărui părinţi sau rude nu sunt identificate sau nu manifestă interes faţă de integrarea minorului în familie, se poate propune deschiderea procedurilor de adopţii după 1 an de la instituirea măsurilor de protecţie.

Un copil mai poate fi adoptat şi în cazul în care a fost abandonat, părinţii neputând fi identificaţi. În această situaţie, deschiderea procedurilor de adopţie se face în termen de 30 de zile de la înregistrarea naşterii de către primăria pe raza căreia copilul a fost găsit.

Irina NASTASIU