Salcia energetică este o sursă alternativă de energie asemănătoare combustibililor fosili de genul cărbuni, păcură, petrol. Marea diferenţă între salcie şi cărbuni sunt emisiile poluante eliberate în atmosferă. Arderea salciei în formă brută sau peletizată are emisii apropiate de zero.
De ce neapărat salcia energetica? Pentru ca are un ritm de creştere foarte accelerat, în timpul verii poate creşte şi 3 cm/zi, are o putere energetică foarte mare , 4900 kcal/kg, şi mai ales are costuri de producţie foarte mici. Plantarea unui hectar de teren cu salcie energetică costă aproximativ 1700-2000 de euro. Această investiţie se face o singură dată, durata de exploatare fiind de 25-30 de ani. Producţia medie la hectar este de 30-40 tone, putănd ajunge până la 60 de tone în condiţii de irigare intensivă.
În judeţul Neamţ deja este înfiinaţată o plantaţie de salcie ecologică de 10 hectare, realizată în sistem de agricultură ecologică. Afacerea este la început de drum, în primul an de înfiinţare a plantaţiei.
*Salcia, plantă energetică subvenţionată!
Salcia energetică este o plantă cu creştere rapidă, aducând în primul an 1-3 lăstari şi ajungând la 2-3 m înălţime. Întreţinerea culturii este foarte simplă, o bună parte a lucrărilor fiind executată înainte şi la începutul vegetaţiei: tratament cu ierbicid total, arătura adâncă, dezinfectarea solului, plantarea şi combaterea chimică şi mecanică a buruienilor. În continuare salcia are o dezvoltare rapidă, în anul al doilea tufele aducând 10-15 de lăstari, dintre care aproximativ jumătate ating înălţimea de 6-7 m şi diametrul de până la 3-4 cm. Planta dispune de o putere calorică ridicată de circa 4.300 – 4.500 kcal/kg.
Cultivarea salciei energetice prezintă o serie de avantaje care justifică răspândirea ei pe scară largă în ţările Uniunii Europene. Aşa se explică şi de ce, de câţiva ani, salcia a fost nominalizată ca plantă energetică subvenţionată.
*Energie regenerabilă!
Salcia energetică are şi alte avantaje, în afara celor energetice. Plantaţiile de salcie valorifică foarte foarte bine terenurile improprii altor culturi, cum ar fi, de exemplu, luncile inundabile. Plantaţiile de salcie se utilizează cu succes la decantarea apei menajere, fiind amplasate în jurul staţiilor de epurare. Datorită conţinutului ridicat de acid salicilic, salcia tocată nu necesită depozit acoperit. În câteva luni conţinutul de apă al tocăturii scade la 14 – 16 %, ceea ce permite prelucrarea ei în brichete, fără uscare artificială.
Recoltarea unei culturi de salcie energetică se realizează cu maşini speciale de diferite capacităţi şi preţuri, în funcţie de suprafeţele de recoltat, utilizând şi maşini agricole obişnuite: tractor, remorcă. În cazul suprafeţelor mai mari, metoda cea mai rentabilă de recoltare este cea cu combine dotate cu adaptoare speciale şi care au o productivitate de 1ha/oră. Aceste lucrări se desfăşoară în lunile de iarnă, noiembrie-martie, după căderea frunzelor, asigurând astfel o mai bună exploatare a parcului de maşini şi a forţei de muncă.
Răspândirea culturii de salcie energetică garantează o sursă sigură şi nepoluantă de energie. Totodată salcia protejează pădurile de defrisarea continuă cauzată de goana după lemne de foc ieftine.
Perioada de viaţă a unei plantaţii este de ca. 25 – 30 de ani. După anul al doilea plantația nu necesită nici o altă intervenție în afară de recoltare. Opţional, se poate apela aplicarea îngrăşămintelor chimice pentru a obţine recolte mai mari.
* Căldură pentru 145.000 apartamente!
Experienţele de până acum confirmă o producţie medie de ca. 35 t/ha la o umiditate de ca. 35%-40%, această valoare oscilând în funcţie de tipul solului şi regimul de apă, precum şi în funcţie de soiul cultivat.
Un calcul simplu demonstrează că o plantaţie de 20.000 ha poate să asigure sursa de energie necesară încălzirii a 145.000 apartamente. Şi să nu uităm, că acest rezultat se obţine de pe terenuri improprii altor culturi, cu un volum minim de muncă, care garantează recolta de-a lungul a 25 -30 ani.
* Salcia, alte utilizări
În afara de scopurilor energetice, salcia se mai utilizează cu succes ca materie primă pentru celuloză, în industria farmaceutică pentru aspirină, ca materie primă pentru alcool metilic, în industria hârtiei, în industria de mobilă şi lemne de construcţii.
Înfiinţarea plantaţiei de salcie energetică nu reprezintă o investiţie tocmai ieftină, însă recuperarea investiţiei începe deja din anul al doilea de la plantare. Este important de menţionat că, în ţările Uniunii Europene, diferitele soiuri de salcie energetică sunt culturi subvenţionate. Subvenţiile pot fi de diferite feluri, cum ar fi de exemplu acoperirarea a 50% din cheltuielile de înfiinţare ale plantaţiilor, subvenţii anuale, subvenţii mixte.
În 2010 cultura salciei energetice din România a intrat în programul de subvenţionare.
Tina CONDREA