* Festivalul „Hora Roznovenilor și prietenii portului popular“ din Roznov a fost la prima ediție * Festivalul Internațional de Folclor „Ceahlăul“ a avut ediția a XIX-a *Totodată, în derulare se află investiții ample pentru modernizarea infrastructuri rutiere, de apă, canalizare și gaz metan
Roznovenii ne-au demonstrat că, pe cât de bine știu să muncească, tot așa de bine știu și să se distreze! Timp de două zile, întreaga suflare a orașului a fost în sărbătoare, două manifestări cultural-artistice de anvergură i-au ținut cu sufletul la gură și cu ochii ațintiți spre scena special amenajată în Parcul Dendrologic Roznov. Nu numai că au privit și au ascultat muzică populară autentică, dar au și dansat împreună cu primarul Ionel Ciubotaru și s-au distrat pe cinste
Duminica trecută a avut loc prima ediție a Festivalului „Hora Roznovenilor și prietenii portului popular“ din Roznov. Pe scenă au evoluat Ansamblul Codrii Neamțului, Vasilica Tataru, Constantin Bahrin, Grigore Gherman, Silvia Zagoreanu, Iustina Irimia și Andrei Balan. Manifestarea s-a încheiat cu un recital extraordinar al Margaretei Clipa.
Luni spre seară, Festivalul Internațional de Folclor „Ceahlăul“ a prilejuit și anul acesta întâlnirea publicului din orașul Roznov cu ansambluri folclorice din țară și din străinătate. Festivalul s-a dovedit, și la ediția din acest an, o adevărată sărbătoare a culorilor, muzicii și dansului din mai multe zone folclorice din țară și din străinătate. Evoluțiile scenice extraordinare ale ansamblurilor internaționale și ale celor românești, impresionantele parade folclorice au creat o atmosferă memorabilă pentru toți participanții la acest regal artistic.
Pe scena amenajată în Parcul Dendrologic Roznov au evoluat: Grupul de Dansuri Populare „Qena“, din Qena/Kena – Egipt, Ansamblul Folcloric de Dansuri și Cântece „Filigrani“ din Ohrid – Macedonia, Ansamblul Folcloric „Soko“ din Bujanovac – Serbia, Ansamblul Folcloric „Ognenite“ din Busmantci – Bulgaria. Din țara noastră pe scenă au urcat apoi Ansamblurile Folclorice Tătărești „Qarasu“ din Medgidia și „Qaradeniz“ din Constanța, formații ale Uniunii Democrate a Tatărilor Turco-Musulmani din România, Ansamblul Folcloric Aromân „Dor“ din Sarighiol de Deal, județul Tulcea, Ansamblul Folcloric „Străjerii“ din Dolheștii Mici, județul Suceava, Ansamblul Folcloric „Flori de Romanați“ din Dobrosloveni, județul Olt și Ansamblul Folcloric „Floricică de la Munte“ al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ Neamț.
La finalul distracțiilor prilejuite de sărbătoarea cântecului, dansului și portului popular din țară și străinătate, cu primarul Ionel Ciubotaru am trecut la muncă. Pe îndelete, am discutat despre investițiile de amploare finalizate ori în derulare, trecând apoi în revistă și proiectele mari incluse în strategia de dezvoltare durabilă a orașului Roznov.
„Vor trebui continuate și finalizate investițiile deja începute, iar cele finalizate să fie date în folosință!“
Reporter: Ați organizat un festival anume destinat roznovenilor. De când „mocnește“ ideea?
Ionel Ciubotaru: Ideea acestui festival o am mai demult, ea se leagă cumva și de Festivalul Internațional de Folclor „Ceahlăul“, ajuns la cea de cincea ediție desfășurată la Roznov și a XIX-a la nivel județean. M-am gândit să fac și o altfel de bucurie roznovenilor și am organizat prima ediție a Festivalului „Hora Roznovenilor și prietenii portului popular“. Este un spectacol mai altfel, fiind organizat și cu participarea publicului. I-am invitat să vină la festival purtând o piesă a costumului popular românesc, mai la îndemână fiind o ie. L-am organizat acum, fiind legați cumva de alte două evenimente. Este perioada concediilor și mulți dintre roznovenii plecați la muncă în străinătate vin acum acasă. Am vrut să-i prind acasă, chiar dacă-i perioadă de post la creștini, dar și așa muzică tot s-a putut asculta. Apoi, Festivalul Internațional de Folclor „Ceahlăul“ se organizează în primele zile ale lunii august, de 5 ani încoace vin și la noi cu spectacole.
Rep.: Au fost două zile de festival, în care lumea s-a distrat. Acum e vreme de muncă. Sunteți la începutul celui de al 5-lea mandat de primar și după unul de viceprimar. Vă rog să punctați reperele actualei investituri. Aveți de continuat investiții începute, în activitatea dumneavoastră fiind vorba de o îndelungă continuitate…
I.C.: Vor trebui continuate și finalizate investițiile deja începute, iar cele finalizate să fie date în folosință! Mă refer la investiția din satul Chintinici, unde s-a realizat sistem de colectare a apelor uzate cu stație de epurare. Lucrările sunt terminate, s-a făcut recepția lor, urmează ca tot sistemul să fie predat la Compania Apa Serv. Este o problemă de procedură.
O altă investiție mare, tot pe mediu, este cea de la extinderea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare. Lucrările au fost finalizate în primăvara acestui an. După ce se termină investiția de la stația de epurare de la Costișa, urmează ca sistemul se fie operațional. Este vorba de investiție de o valoare destul de mare, cu 28 km de rețea de canalizare și 18 km pentru apă.
Datorită acestor investiții, am rămas în urmă cu lucrării pe care cetățenii și le doresc cât mai repede realizate. Dacă întrebi 10 roznoveni, sigur 9 vor spune că vor drumuri mai bune. Fiind vorba de lucrări în subteran, nu am avut cum să accesăm proiecte pentru asfaltarea drumurilor.
Rep.: Alte investiții de… suprafață?
I.C.: Am depus, în luna decembrie a anului trecut, un proiect pentru asfaltarea a 11 km de străzi, care sper că va intra la finanțare cât de repede. Acum se lucrează la finalizarea primelor proiecte finanțate pe Ordonanța 28. Apoi se vor semna contracte pentru proiecte noi. A început să se deschidă linii de finanțate pe Programul Operațional Regional (POR), unde avem pregătite două proiecte pentru reabilitarea sistemului energetic pentru cele două licee, teoretic și tehnologic. Așteptăm să apară ghidul și deschiderea finanțărilor.
Ne dorim să prindem finanțare pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe. Vor fi mai multe linii de finanțare pe POR, ghidul a și apărut. Avem un proiect care se poate realiza în colaborare cu asociațiile de proprietari și în parteneriat cu Consiliul Județean Neamț. Zilele acestea am primit o adresă de la Prefectură prin care suntem informați că și pe Ordonanța 28 se pot depune proiecte pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe. De la Ministerul Dezvoltării ni s-a cerut situația cu blocurile de locuințe construite până în anul 1990.
Rep.: Sunt finanțări care, practic, rezolvă două probleme dintr-o lovitură: confortul termic din apartamente și o nouă față pentru orașul Roznov…
I.C.: Eu le-aș pune în ordine inversă. Întâi fațadele blocului, care dau o altă față orașului Roznov. Mai ales că este vorba de blocurile din centrul civic. Blocurile au acoperișurile degradate, necesită neapărat reparații. Chiar dacă sunt relativ noi, construite în preajma lui 1990, deci se încadrează în cerințele de finanțare.
Mai avem de finalizat modernizarea unui drum comunal, lucrările sunt terminate. Urmează de făcut actele, partea de proceduri privind închiderea lucrărilor. Acesta se leagă cu proiectul pe care vreau să-l depun. Este destul de greu să ai două proiecte pe aceeași linie de finanțare. După ce termini unul, ai șanse mai mari de finanțare pentru a începe mai repede lucrările.
Rep.: Gazul metan…
I.C.: Atât am mai fost criticat pentru asta… Dar cei care mă criticau doreau și gaz, dar și alimentare cu apă și canalizare! Tot ziceau că în Roznov nu s-a făcut nimic. Eu spun că s-au făcut! E drept, nu atât cât ne-am fi dorit noi. Dar nu poți mai mult, pentru că depinzi de anumite limite de finanțare, în funcție de care programezi investițiile. La gaz metan avem o acoperire de 20% din suprafața Roznovului. Sunt trase conductele pe străzile principale, s-a ajuns cu gazul metan la Căminul de bătrâni, iar stația de reglare-măsurare este în celălalt capăt al orașului. Trece și prin cartierul de vile, sunt câteva blocuri care s-au racordat la gazul metan. Urmează să se facă lucrările la blocurile G1, G2 și G3. Lucrările sunt în derulare, dar este o altfel de investiție! Gazul metan se aduce doar pentru cei care doresc racordarea, pentru grupurile de case și blocuri. Nimeni nu face investiția fără să aibă consumatori. La noi, sunt cetățeni care nu sunt lângă conductă, dar doresc gaz, iar alți care sunt lângă conductă nu vor… Asta nu înseamnă că nu am ales cele mai bune trasee. Branșarea depinde de resursele financiare ale roznovenilor.
Rep.: Alte investiții, privind înainte pentru încă 4 ani?
I.C.: Acum, privesc atent la ce am de realizat în acest an. Pentru ceilalți ani, rămân valabile investițiile incluse în programul de dezvoltare durabilă a orașului Roznov. Pentru că nu pot să accesezi vreo finanțare, dacă proiectul respectiv nu este prins în acest program. Ce-mi doresc cel mai mult este finalizarea lucrărilor de investiții de la canalul de la Slobozia, beneficiar fiind Apele Române. Aici nu s-a mai primit finanțare de doi ani! Doar mici cote pentru despăgubirea cetățenilor din acea zonă. Problema e că nici proprietățile nu-s clare, nu s-a făcut succesiunea. Poate că se vor da bani după rectificare bugetară din acest an sau din bugetul de anul viitor. Mai sunt de construit două poduri, o subtraversare la magistrala de gaz metan și ceva lucrări la nodul hidrotehnic. Prin investiția de acolo, satul Slobozia este apărat de inundații. Este și acum protejat, chiar dacă lucrările nu-s terminate. La fiecare viitură, se produc degradări pe canal, ceea ce înseamnă costuri suplimentare.
Rep.: În plus, ce își mai doresc roznovenii?
I.C.: În domeniul serviciilor publice avem înființat și în perioada asta chiar își dovedește eficiența Serviciului Local de Evidență a Persoanei, la care sunt arondate 12 localități din care cetățenii își schimbă documentele de identitate la Roznov. Timpul de așteptare este scurt, la 2 zile de la depunerea documentelor primesc buletinul. Sunt 60.000 de locuitori care nu mai merg la Piatra Neamț, vin la Roznov.
Tot în domeniul serviciile publice, cât de curând, vom înființa Serviciul de asistență socială. Este vorba de foarte multe persoane care cer ajutor social, dar care trebuie să presteze și ore de muncă în contul banilor primiți. Avem în vedere și alte probleme de asistență socială pentru cetățeni. Ca primărie, suntem acreditați pe servicii sociale. La căminul de bătrâni înființat în locul spitalului sunt prestatori de servicii sociale. Sunt acolo 50 de bătrâni, dispun de condiții bune. S-a făcut o extindere și modernizare, lucrările sunt terminate.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU
Foto: Sorin PRUTEANU