Prefectul de Neamț nu vrea victime dar nici paranoia
*George Lazăr va cere reevaluarea riscurilor producerii unui seism
Cum subiectul de ”breaking news” este, de câteva zile, ”cutremur, cutremur și iar cutremur”, prefectul de Neamț privește cu maximă atenție subiectul dar sub deviza ”riscul unui cutremur trebuie tratat serios dar fără panică”.
În calitate și de șef al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, George Lazăr consider că toate autoritățile din județ au obligația de a fi pregătite, în principiu, așa cum cer protocoalele pentru calamități: ”Să fim pregătiți, să știm ce se poate întâmpla, ce trebuie făcut, care sunt intervențiile care trebuie operate. Dar fără să ne panicăm și fără să inducem, inutil, un sentiment de panică în populație. Din ședințele și discuțiile de până acum cu colegii din Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, pot să spun că instituțiile abilitate – și mă refer la Inspectoratul pentru Situații de urgență, Poliție, Jandarmi, Serviciile de Poliție Locală – știu ce au de făcut într-un astfel de caz nedorit. Asta nu înseamnă că, zi de zi, trebuie să ne informăm mai bine, să aducem la zi harta de risc, să actualizăm mereu planurile de intervenție. Orice victimă salvată înainte de a fi prea târziu nu e doar o victorie în lupta pentru viață ci este datoria noastră, a tuturor care ocupăm funcții care prin natura fișei postului implică sprijin acordat populației în caz de calamitate”.
Prefectul Lazăr intenționează ca în această săptămână – fie în cadrul unei ședințe a Comitetului Județean de Urgență, fie direct – să aibă o discuție foarte aplicată cu colonelul Ioan Nițică (șeful IJSU Neamț) și să-I ceară o reebaluare a riscurilor la cutremur pentru județ. ”Știu că aceste situații sunt întocmite dar cred că nu e motiv de supărare dacă mai vedem o dată zonele de risc, dacă mai vedem clădirile cu risc seismic. Uneori timpul, intemperiile sau alți factori lucrează mai mult decât ne putem închipui și e bine să avem o situație cât mai actual, cât mai concretă. Voi discuta și cu specialiștii de la Inspecția în Construcții, le voi cere și celor care administrează drumuri de diverse ranguri să facem o inspecție totală. Indiferent că e vorba de clădiri publice sau private, de poduri aflate pe drumuri de diverse categorii trebuie să știm exact unde suntem vulnerabili și unde oamenii vor avea nevoie de sprijinul nostru”, spune prefectul Lazăr.
Daniel VINCA
GHID cu reguli în cazul producerii unui seism:
Ce trebuie să facă oamenii la cutremur
Oamenii trebuie să stea sub pereţii de rezistenţă din locuinţă atunci când se produce un cutremur de mare intensitate, să nu folosească scările sau liftul, care sunt cele mai nesigure în timpul unui seism, şi să aibă o trusă care să conţină apă şi conserve, fluier, lanternă şi medicamente.
Potrivit ghidului cu informaţii şi reguli de comportament în cazul producerii unui cutremur, oamenii trebuie să identifice din timp locurile sigure din locuinţele lor, pentru a se proteja în cazul unui seism şi să aibă pregătită o trusă de supravieţuire, pe care să o ţină la îndemână.
În timpul producerii unui seism este interzisă folosirea scărilor şi a lifturilor, fiind recomandată îndepărtarea de clădiri sau de obiectele grele neasigurate din casă.
Potrivit ghidului, trusa de supravieţuire trebuie verificată cel puţin o dată pe an şi reînnoită cu obiectele necesare. Aceasta cuprinde, pe lângă apă şi alimente, medicamente şi materiale de uz medical, produse de igienă, copii ale actelor de identitate, precum şi materiale de primă necesitate, cum ar fi lanterna, pătura sau fluierul.
De asemenea, ar trebui să fie stabilit un punct de întâlnire cu membrii familiei după producerea cutremurului şi aceştia să fie pregătiţi să se descurce singuri pentru cel puţin trei zile.
În cazul unui cutremur, strategia echipelor de intervenţie are mai multe etape, prima vizând alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numărul unic de urgenţă 112. Apoi este evaluată situaţia şi este stabilit modul de acţiune pe termen lung, împreună cu factorii decizionali din cadrul administraţiei publice centrale şi locale.
După aceea este pus în aplicare Planul Roşu de Intervenţie – plan de ridicare a capacităţii operaţionale a SMURD, raportat la numărul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii şi mijloacele de intervenţie în funcţie de natura situaţiei create. Urmează evacuarea populaţiei spre zone sigure, adăpostirea şi hrănirea acestora prin grija autorităţilor locale, precum şi restabilirea stării de normalitate după ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate.
Pentru evacuare se au în vedere în primul rând persoanele cu capacităţi motrice reduse sau cele care necesită îngrijiri medicale, unităţile de învăţământ, dacă este cazul, urmând gradual evacuarea şi cazarea tuturor persoare din zonele afectate.
Pe parcursul fiecărui an se fac simulări de producere a unui cutremur, stabilind astfel modul de răspuns integrat al tuturor structurilor cu atribuţii în domeniu.
Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, este o mare diferenţă în prezent faţă de 1977 în ce priveşte gestionarea unei eventuale catastrofe, generată de un seism. Tehnicii de intervenţie au capacitate de răspuns crescută faţă de 1977 şi există o evidenţă a clădirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite intervenţia rapidă şi precisă în astfel de situaţii. Totodată, există planuri de acţiune concrete de realizare a măsurilor de salvare, evacuare şi protecţie a populaţiei.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea.
Un alt cutremur în zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 8.10, la aproximativ trei ore şi jumătate după seismul de 5,5 grade.