* Varianta cu 8 euroregiuni este cel mai uşor de aplicat
* Debirocratizarea şi atragerea fondurilor europene, principalele atu-uri
Discuţiile despre regionalizarea ţării au intrat pe un singur făgaş. USL-ul a luat decizia susţinerii unei variante finale care să implice cât mai puţine costuri şi care să fie aplicabilă şi din punct de vedere tehnico-administrativ. Premierul Victor Ponta este cel care a susţinut primul varianta de regionalizare cu cele opt regiuni de dezvoltare actuale, care, chiar dacă nu este considerată cea mai bună, este cea mai posibilă. Rămâne ca şi celelalte partide parlamentare – UDMR, PP-DD şi PDL să se pronunţe, deşi decizia finală aparţine majorităţii USL-iste.
USL propune ca regionalizarea să fie oficializată prin modificarea Constituţiei, să fie instituite regiunile, iar varianta luată în calcul este cea pe actualele regiuni de dezvoltare ce funcţionează din 1998 şi care sunt coodonate de o agenţie pentru dezvoltare regională, organisme neguvernamentale, de utilitate publică. PSD propune ca regiunile de dezvoltare existente să devină unităţi administrative de sine stătătoare, pentru că în acest moment cele 8 regiuni de dezvoltare nu au personalitate juridică, nu sunt ordonatori de credite şi nu au un aparat de conducere şi nici atribuţii privind administraţia local-regională.
Deputatul USL Dorinel Ursărescu consideră că cea mai uşor de implementat este varianta actuală cu cele opt regiuni: „Sunt mai multe avantaje din această formă de organizare administrativ teritorială. Primul ar fi debirocratizarea sistemului, al doilea creşterea absorţiei fondurilor europene, apoi compatibilizarea cu Uniunea Europeană, unde funcţionează sistemul regional. Ca termen, se doreşte ca toate chestiunile de ordin tehnic, organizatoric să fie soluţionate până în cea de-a doua jumătate a anului când ar urma să fie organizat referendumul pentru modificarea Constituţiei. Se merge pe aceleaşi euroregiuni, pentru că avem deja instituţii cu caracter regional cum sunt Agenţia de Dezvoltare Regională, OPC-ul şi altele”.
Numirea conducerilor viitoarelor regiuni se va face prin alegeri indirecte în cazul guvernatorilor şi prin consultarea primarilor şi a consilierilor judeţeni din judeţele care compun regiunea, în cazul membrilor consiliilor regionale. Judeţele nu dispar şi nici consiliile judeţene, aşa cum dorea preşedintele Traian Băsescu, care venise cu o variantă mult mai stufoasă ce cuprindea vreo 20 de euroregiuni, din care opt -nouă numai în Transilvania şi trei în Moldova.
Judeţul Neamţ ar urma să facă parte din Euroregiunea numărul 1 alături de Iaşi, Bacău, Suceava, Vaslui şi Botoşani, adică respectând structura Regiunii de dezvoltare Nord-Est. Şi celelalte şapte euroregiuni ar respecta actuala componenţă a regiunilor de dezvoltare. Propunerile USL vor intra în Constituţie doar în situaţia în care vor fi acceptate de cel puţin două treimi din parlamentari, iar opinia publică va fi consultată prin Forum Constituţional. Noua formulă de regionalizare va funcţiona cel mai devreme în 2014, când se estimează că noua Constituţie va fi adoptată de Parlament şi de populaţie prin referendum.