Doctor MIRON ITZHAK Psiholog principal clinician cu drept de supervizare
Despărțirea poate fi cauzată de plictiseală, neînțelegere care crește cu timpul, a unui proces interior dar și comun al cărui timp a ajuns la sfîrșit. De multe ori, despărțirea vine și din conflicte interioare, din influențe exterioare asupra relației și când unul din ei începe să simtă că are sentimente față de celălalt și în loc să vorbească, îi este teamă că chiar aceste sentimente pot să-l aducă într-o poziție inferioară față de partener. Atunci, ca un act de dominare, el decide să se despartă, ca o formă de apărare. Trebuie subliniat că relația între două persoane este foarte dinamică tot timpul iar schimbarea status-quo poate duce la conflicte interioare până chiar la despărțire. Aici, îmi amintesc despre un caz pe care l-am avut în urmă cu mai mulți ani, când bărbatul s-a luptat să o cucerească pe una din fetele pe care le-a dorit el. Ea a jucat rolul de inabordare. El, din răsputeri, a continuat și ea, încet-încet, a simțit că nu mai poate să țină piept unei astfel de situații și a început ușor-ușor să cedeze. Dar i-a fost foarte teamă să nu-i descopere bărbatul slăbiciunea ei. În acest caz, într-o zi, și într-un mod foarte surprinzător a anunțat că s-a hotărât să se despartă de el. Psihoterapia este o profesie relativ nouă care, din punctul meu de vedere, implică arta și metode psihologice. Dar, cel mai mult, psihoterapeutul trebuie să se implice afectiv în ce face și, mai ales, în legăturile cu oamenii care îi cer ajutorul. Pe parcursul anilor, am observat că empatia și implicarea emoțională față de oameni duce la rezultate foarte bune, mai ales în domeniul de credibilitate, deschidere și colaborare pozitivă. Într-adevăr, relația care se creează între psihoterapeut și clienți este o relație profesională, în care psihoterapeutul are câștig prin munca pe care o face(spre diferență cu relațiile intime, care se dezvoltă între două persoane fără ca una să fie plătit ăpunctual, dar, dacă vrem să aprofundăm puțin, teoria intereselor spune că nu există o relație care se creează și care nu are un substrat de profit reciproc). Numai că în relația psihoterapeut-pacient, acesta din urmă plătește pentru timpul psihoterapeutului, o sumă constantă. Prin această faptă, se poate detașa această realitate de o relație intima, emoțională. Dar metodele analitice și subiective pun accent puternic pe intimitatea relațiilor, pe apropierea emoțională a celor două părți (fără ca psihoterapetul să se folosească de autoritatea lui profesională și să ducă ședința spre alt scop decât cel strict professional, therapeutic). Când intervine o armonie sufletească, apropiată, și anunțul despre terminarea ședințelor vine surprinzător, m-a pus, în trecut și în prezent, într-o situație de confuzie și de neînțelegere: de ce vrea să se oprească, ce s-a întâmplat, cum să o conving? Pentru mine, este un șoc mai puternic, pentru că, declarația asta îmi spune că nu mai vrea să primească ajutorul meu și că pacientul simte că lucrurile s-au terminat și că el se simte bine și vrea să plece. Dar, în confuziile mele, mă gândesc că dacă ședințele au fost atât de bune, de ce nu vrei să continui, să fie și mai bine, să te dezvolți mai mult? Și aici, vine partea mea cognitivă și îmi spune că este dreptul omului cum și când să aleagă să se termine și nu mai am ce să fac decât să accept acest lucru. Și, mai bine să accept mai ușor decât să mă revolt, pentru că această revoltă le pune pacienților mei semne de întrebare asupra profesionalismului meu. V-am adus în atenția dumneavoastră, în acest articol, unul din lucrurile cu care mă confrunt în profesia mea. Îi mullțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat voie să mă specializez în această meserie în care, până astăzi, unele lucruri rămân un mister, față de care mă simt și eu un om cu slăbiciuni pe care trebuie le accept așa cum sunt. Ați observat că nu am discutat în acest articol despre retragerea din tratament din cauza problemelor financiare. Și asta, din motivul că eu nu văd că problema financiară este cauza principală de rupere a terapiei și despărțire surprinzătoare. Probleme financiare anunțate sunt un pretext pentru a nu ne confrunta cu problemele adevărate. Trebuie să discutăm cu partenerul nostru, să vedem ce l-a adus în această situație,motivele lui ascunse și neascunse și, dacă totuși insistă pe despărțire, trebuie să acceptăm decizia. Cu greu, dar să acceptăm. Dr. MIRON ITZHAK Psiholog principal clinician cu drept de supervizare Director Institut Miron- Cabinet de pshihologie Piatra Neamț, str. Mihai Eminescu, nr. 3, bl. D4 sc. B ap. 37 parter Tel 0233/236146; 0233/234426; 0724/225214 e-mail: miron@ambra.ro site: www.psiholog-dr-miron-itzhak.ro