Am scăpat de-o “grijă”
*”Se legalizează starea de fapt a lucrurilor”, crede avocatul Ghiţă Popescu, prodecanul Baroului Neamţ
*”Nu ştiu să fi fost vreun proces de prostituţie”, spune judecătoarea Iulia Paisa, preşedinta Judecătoriei Piatra Neamţ
Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, la 1 februarie, prostituţia nu mai este considerată infracţiune, ci doar o simplă contravenţie. Chiar şi aşa, anchetele pe prostituţie nu au ţinut trează atenţia opiniei publice decât în măsura în care “cercetările” erau făcute de soţii. Iar proces de prostituţie este o sintagmă necunoscută în instanţele nemţene. Nu că fenomenul n-ar exista în societatea noastră sau că activitatea este atât de bine organizată încât scapă ochiului vigilent al poliţiştilor.
“Dezincriminarea prostituţiei în Noul Cod Penal vine să reflecte starea de fapt a lucrurilor din societate”, spune avocatul Ghiţă Popescu, prodecanul Baroului Neamţ. “Nu au existat niciodată trimiteri în judecată pentru prostituţie întrucât actualul Cod Penal reglementa infracţiunea ca fiind “fapta persoanei care îşi procură mijloacele de existenţă sau principalele mijloace de existenţă practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane”. Or, e foarte greu de probat că din prostituţie vin “principalele mijloace de existenţă” ale femeii respective şi de aceea de cele mai multe ori prostituatele erau doar amendate, iar amenzile nu erau încasate. Acum, prin Noul Cod Penal este scoasă infracţiunea de prostituţie, rămân doar proxenetismul şi traficul de persoane în scopul exploatării sexuale. Practic, noua reglementare nu ştiu dacă ajută anchetatorii sau controlul fenomenului, dar este cert că statuează situaţia de fapt”.
Într-adevăr, într-o anchetă cel mai greu este să aduni materialul probator care face posibilă trimiterea în judecată. Cea mai solidă probă în dovedirea oricărei infracţiuni este cea din momentul flagrantului. Dar un flagrant cu prostituate este greu de realizat. Mai rare astfel de cazuri, aşa încât o altă probă importantă este cu martori. Dar ce ar putea să susţină martorul, că doar nici o fată n-ar putea depune mărturie despre colega ei fără a intra ea însăşi în vizorul anchetatorilor. Fiind vorba despre relaţii intime, este dificil de identificat un martor în sensul în care acesta este descris de principiile de drept, fără a fi implicat în comiterea acestei infracţiuni. Articolul 328 din vechiul Cod Penal mai prevede, pe lângă definiţia ca atare a infracţiunii, doar limitele de pedeapsă, care sunt (încă) de la 3 luni la 3 ani. Competenţa de soluţionare a proceselor aparţine judecătoriei, dar instanţa pietreană nu a înregistrat asemenea cauze.
“Nu reţin să fi avut pe rolul instanţei vreun astfel de proces, întrucât este greu de probat o asemenea infracţiune”, spune judecătoarea Iulia Paisa, preşedinta Judecătoriei Piatra Neamţ. “Ce martori să găseşti, pentru că nu se compară cu anchetele în cazul traficanţilor de carne vie sau al celor de proxenetism. Nu ştiu ce a vrut legiuitorul cu această reglementare, dar părerea mea este că am preluat o instituţie care face ca societatea să fie în continuare într-o stare de nesănătate. Poate ar fi fost mai bine dacă s-ar fi legalizat prostituţia, pentru că astfel s-ar fi putut exercita un control asupra acestei activităţi, cele care practică prostituţia ar fi fost examinate medical periodic, statul ar fi putut obţine venituri, iar infracţionalitatea care derivă – proxenetismul şi traficul de carne vie în vederea exploatării sexuale – ar fi fost ţinute mai mult sub control. Să nu se înţeleagă greşit, eu sunt împotriva prostituţiei, din toate perspectivele, morală, religioasă, dar dacă vrem o societate sănătoasă, copii crescuţi şi educaţi frumos, atunci scoaterea din zona de penumbră a acestei activităţi este preferabilă”.
Pe de altă parte, simpla amendare a celor care practică prostituţia va face mai dificilă cercetarea în dosarele care vizează reţele de proxeneţi şi traficul de persoane, inclusiv sau mai ales a minorilor, în scopul exploatării lor sexuale. Pe cale de consecinţă, procesele cu astfel de cauze s-au redus în ultimii ani, până acolo încât anul trecut, de pildă, la Tribunalul Neamţ nu a fost nici o asemenea cauză pe rol, în curs sau abia înregistrată pentru judecare.
“Eu sigur nu am avut, dar nu reţin nici de la celelalte complete ale colegilor mei să fi fost vreun dosar de proxenetism sau de trafic de persoane exploatate sexual şi asta nu doar anul trecut, ci în ultimii doi ani”, confirmă judecătorul Constantin Mitrofan, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Neamţ. “Din ce-mi aduc aminte ultimul mare proces a fost cu un cuplu din Focşani, parcă soţii Mocanu, patroni ai unui club de noapte, care exploatau fete, inclusiv minore, în barul pe care-l deţineau, obligându-le prin violenţă să întreţină relaţii sexuale cu clienţii localului. Am relatat pe scurt speţa pentru a avea o imagine asupra ce înseamnă probatoriu în astfel de situaţii şi cum prostituţia este strâns legată de exploatare. De aceea la noi nu reţin să fi avut procese pe prostituţie. Dar, dezincriminarea ca infracţiune menţine starea de fapt a acestui fenomen, care nu a putut fi stăpânit nici când era considerat infracţiune, şi rămâne astfel mai mult o problemă socială, pentru că este greu de probat ca infracţiune, iar acum va fi şi mai greu de adunat un probatoriu pentru celelalte două infracţiuni mari care derivă – proxenetismul şi traficul de carne vie”.
La nivelul ţării există o statistică a poliţiei pe primele zece luni ale anului 2013 care arată o creştere a sesizărilor de cazuri de prostituţie la 909, faţă de 732 în 2012, sau chiar 712 în anul 2011. Pe de altă parte, anul trecut s-au înregistrat 208 cazuri de proxenetism, faţă de 243 în anul 2012 (tot zece luni) şi 207 de cazuri din anul 2011.
Cristina IORDACHE
Ce spune Biserica Ortodoxă despre prostituţie
Patriarhia Română a condamnat legalizarea prostituţiei încă de acum câteva luni, când nu se vorbea decât despre intenţia de excludere a infracţiunii din Codul Penal: „ Pe lângă faptul că prostituţia este contrară Sfintelor Scripturi şi învăţăturii Bisericii, o eventuală legalizare a acesteia va contribui la subminarea demnităţii persoanei, a unităţii şi integrităţii familiei, la creşterea numărului divorţurilor şi a traficului de persoane, la degradarea morală a societăţii şi la proliferarea unor boli.
Acolo unde prostituţia îmbracă haina „respectabilă” a legalităţii, infracţionalitatea creşte, rata incidenţei unor boli specifice nu scade, prostituţia ilegală nu dispare, iar persoanelor captive acestei sclavii motivată financiar le este afectată iremediabil sănătatea sufletească şi fizică. În acelaşi timp, este degradant şi umilitor ca persoana umană să devină un obiect tranzacţionat financiar.
Din aceste motive, prostituţia este interzisă prin lege în multe ţări europene (Italia, Irlanda, Luxemburg, Finlanda, Polonia etc.), ca şi în majoritatea statelor federale americane (SUA).
În plus, reamintim faptul că România a ratificat Convenţia ONU privind “Suprimarea Traficului de Persoane şi a Exploatării prostituării altora” prin care ţara noastră se obligă să nu legalizeze prostituţia.
În concluzie, aşa cum am spus şi în alte comunicate pe aceeaşi temă, legalizarea prostituţiei nu contribuie la sănătatea, prosperitatea şi progresul societăţii, ci, dimpotrivă, reprezintă un rău multiplu pentru persoană, familie şi valorile morale ale societăţii”.