* Activitate culturală deosebită
Comuna de pe malul Cuejdiului are o monografie frumoasă şi bine documentată de profesorul Constantin Baroi. Aflăm din lucrare că satul Gârcina este atestat documentar din 1435. Conform unor statistici locale, comuna este dominată de câteva familii foarte mari precum Corfu (sau Corfă), Rotaru (Rotariu), Ştefan, Baroi, Vamanu, Andrei, Tudose (Tudosă), Ungureanu, Ciobanu. Fiind o localitate aşezată la margine de munte, economia comunei nu poate fi legată decât de exploatarea lemnului. Lucrarea menţionează că în perioada 1910-1925 în comună funcţionau două fabrici de cherestea, una în Gârcina, aparţinând lui Petru Juster, a doua în Almaş, a lui Constantin Onu. Un important capitol din lucrare cuprinde starea învăţământului din comună, de-a lungul timpului, capitol în care sunt amintiţi dascălii care s-au dedicat educării generaţiilor de copii: Elena şi Mihai Gavriliu, Maria Ionescu, Elena şi Toader Barala, Marcel şi Elena Ciobanu, Petru şi Maria Hudici, Valeria şi Dumitru Stan, Maria şi Constantin Gheorghieş, Nicoleta şi Ioan Ciobanu, Margareta şi Vasile Roban, Profira şi Constantin Baroi ş.a. Se mai aminteşte că, după cum arată grafice mai noi sau mai vechi, s-a înregistrat o evoluţie a producţiilor de cereale şi a numărului de animale din comună, dar şi în alte domenii precum comerţul sau activitatea edilitar gospodărească a localităţii.
Activitatea culturală de la Gârcina este reliefată ca una deosebită, astfel că în perioada 1960- 1990 în cele trei cămine culturale ale omunei activau în total 12 formaţii artistice locale, cu câte 3-4 sute de manifestări pe an, iar biblioteca publică a comunei era frecventată de aproape o mie de cititori înscrişi. Ilustrul coregraf Gheorghe Rotariu a fost cel care a adus în comună zeci de diplome şi medalii de la diferite festivaluri şi concursuri artistice din ţară şi de peste hotare. El este cel care, în 1960, a înfiinţat ansamblul „Ciobănaşul”, care a participat la sute de manifestări folclorice din ţară şi de peste hotare, de unde s-a întors întotdeauna cu o medalie sau un premiu.
„În comună am avut şi avem o activitate culturală deosebită, iar normal este ca artiştii să beneficieze de un sediu, de o sală de spectacole modernă şi dotată cu tot ceea ce trebuie unui astfel de edficu. Din păcate, clădirea actuală a căminului cultural nu mai face faţă unei modernizări, după cum arată un studiu tehnic, efectuat de specialişti în domeniu, condiţii în care ne-am propus construiea unei noi clădiri cu această destinaţie. Iniţial, proiectul a fost depus pe Măsura 3.2.2., însă în prezent trebuie întocmit alt proiect şi să căutăm finanţare de la Guvern sau prin fonduri europene”, a punctat primăriţa de Gârcina.
* Şcoala din satul Gârcina, încremenită în proiect
Primăriţa Aurora Bălan se străduieşte să găsească noi surse de finanţare pentru clădirea şcolii din satul Gârcina. „Este o investiţie de anvergură, pentru care, din păcate, am prins un culoar nefavorabil. Investiţia, în primă fază, a fost la Ministerul Învăţământului, apoi a trecut la Ministerul Dezvoltării Regionale, iar de atunci aşteptăm o nouă finanţare. Şcoala are doar scheletul realizat. În paralel cu această construcţie trebuie realizată şi sala de sport. Proiectul a fost aprobat, însă fondurile nu au mai ajuns. Este greu să lucrezi cu statul, pentru că niciodată nu poţi fi sigur de finanţare. Din păcate, lucrările la aceste investiţii , deşi sunt pe lista noastră de priorităţi, nu pot fi înaintate din lipsă de fonduri. Or, şcoala veche este subdimensionată. Am bătut la toate uşile posibile pentru finanţare, avem promisiuni, aşa încât nu putem decât să aşteptăm”, a spus d-na primar Bălan.
* Construirea unei baze sportive
Un proiect îndrăzneţ al edilului şef din Gârcina constă în construirea unei baze sportive pentru copiii din comună. Este vorba despre realizarea unui teren sportiv de mari dimensiuni, betonat, pevăzut cu material sintetic, instalaţie de nocturnă şi, desigur, vestiare. Investiţia este începută, însă lipsa banilor a făcut ca şi această lucrare să fie sistată. Potrivit primăriţei Aurora Bălan, ar mai fi nevoie de vreo 15.000 de euro pentru achiziţionarea materialelor specifice unei baze sportive: covor sistetic, porţi, fileu, coşuri pentru baschet şi altele.
* Fonduri europene pentru anii 2015-2020
Primăriţa de la Gârcina are, totuşi, convingerea că va prinde noul val de finanţare prin fonduri europene 2015-2020. Iar investiţiile pentru care are nevoie de fonduri sunt destule. Spre exemplu, trebuie asfaltat drumul până la lacul Cuejdel pentru ca în zonă să poată fi dezvoltată o bază turistică, trebuie finalizat proiectul de aducţiune apă pentru satul Almaş. „Sunt foarte optimistă şi încrezătoare că vom realiza tot ceea ce ne-am propus. Privind cu realism numai lista de investiţii aprobată şi trăgând linie, pot spune cp se ajunge la o sumă foarte mare, pe care eu cred că o vom obţine”, a subliniat primăriţa de Gârcina.
* „Avem începute investiţii de peste 130 miliarde de lei”
Aurora Bălan a trecut în revistă lucrările de investiţii realizate până la această dată, şi nu sunt puţine la număr. S-au asfaltat drumuri, au fost modernizate instituţii locale, parte din şcoli şi multe altele. „La această oră avem începute investiţii în valoare de peste 130 miliarde de lei vechi. Nu au fost încă terminate pentru că banii vin de la Guvern, în funcţie de resursele de la nivel naţional, Reamintesc proiectul de anvergură pentru alimentarea cu apă potabilă a satului Almaş, pentru care a fost semnat un contract de finanţare în valoare de 49 miliarde de lei vechi. Un alt proiect important este cel legat de canalizarea satului Gârcina, realizat în proporţie de 65%.
La aniversarea de şase secole de atestare documentară, în comună nu vor răsuna decât clopotele bisericilor- nu puţine la număr-, pentru că nu prea sunt bani la bugetul primăriei. „În acest an ne vom limita la ce avem. Evenimentul va fi marcat creştineşte, la bisericile şi mănăstirile din zonă. Promitem că, atunci când vom avea fondurile necesare, vom mai organiza sărbători aşa cum am făcut-o şi până acum, cu invitaţi de marcă, prin joc şi voie bună, aşa cum merită oamenii locului, oameni dârji şi cinstiţi.
* Mănăstirea Almaş
SITUARE: Comuna Gârcina, la 14 km nord de Piatra-Neamţ. De aici se poate ajunge pe un drum forestier la Mănăstirea Horaiţa aflată la 10 km nord-vest.
SCURT ISTORIC: Mai întâi a fost un schit de lemn ridicat în 1715 de Doamna Ecaterina, soţia spătarului Iordache Cantacuzino (pe locul unui paraclis din 1658), apoi a fost reclădită din piatră în 1821 de logofătul Lupu Balş şi monahul Rufail. Urmează o extindere în 1857 şi o nouă refacere în 1987-1995.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor (prima duminică după Duminica Mare).
* Mănăstirea Peştera
SITUARE: în SE comunei Gârcina, la 7 km de Piatra Neamţ.
SCURT ISTORIC: A fost înfiinţată în anul 1993 mai întâi ca schit, mai apoi acesta fiind ridicat ulterior (în 2002) la rang de mănăstire de călugări. Truda ridicării schitului a fost a părintelui Neofit Amariei, numit mai apoi stareţ al mănăstirii.
Iniţial mănăstirea a fost construita pe vechiul terasament al căii ferate forestiere de pe Dealul Peştera. Unii spun însă că pe acel loc se afla o livadă. Se pare însă că pământul a fost donat de o familie de localnici care au făcut acest gest de dragul părintelui Neofit şi a convingerii sale că trebuie să facă ceva în viaţă, pentru creştinătate, pentru Dumnezeu.
Mănăstire de călugări cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică şi Sf. Treime.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică şi Sf. Treime.