Proiect de includere a Culturii Cucuteni în patrimoniul UNESCO

* „Includerea pe lista UNESCO ar avea ca efecte protejarea patrimoniului specific acestui complex cultural și protejarea siturilor unde au loc cercetări“ (Dorin Nicola, directorul adjunct al Complexului Muzeal Județean Neamț)

 

Conducerea Complexului Muzeal Județean Neamț a participat, prin dr. Iulian Ghercă, la Muzeul Bucovinei Suceava, în perioada 16-17 februarie, la o serie de discuții privind proiectul de includere în lista UNESCO a civilizației Precucuteni-Ariușd-Cucuteni-Tripolie.

Întâlnirea a reunit specialiști din România (Muzeul Bucovinei Suceava, Muzeul Județean Botoșani, Complexul Muzeal Moldova Iași, Complexul Muzeal Județean Neamț, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare“ Vaslui, Direcția Județeană pentru Cultură Suceava, Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani și Universitatea „Ștefan cel Mare“ Suceava) și Ucraina (ICOMOS, Institutul de Ocrotire a Patrimoniului, Fondul caritativ TARUTA Kiev, Secția Ocrotirea și Protejarea Patrimoniului Cultural din cadrul Primăriei Cernăuți, Serviciul Arheologie al Regiunii Cernăuți, Muzeul de Artă Cernăuți și Consiliul de Ocrotire și Protejare a Patrimoniului Cultural, Cernăuți).

„Deoarece pentru îndeplinirea acestui demers trebuie îndeplinite mai multe etape, întrunirea de față are drept unic scop întocmirea unei scrisori de intenție către Institutul National al Patrimoniului, care va ajunge apoi la UNESCO, acolo unde vor începe procedurile specifice. Inițiatorii demersului consideră că în lista Patrimoniului Mondial ar trebui să se regăsească creațiile materiale (ceramica, plastica, podoabele, inventarul din piatră, os sau metal, fiecare cu tehnicile proprii de realizare), introducerea unor situri nefiind relevantă pentru momentul actual (număr scăzut al investigațiilor arheologice raportat la numărul deosebit de mare al siturilor deja cunoscute), întrucât aceasta ar presupune epuizarea siturilor din punct de vedere arheologic și cercetarea lor exhaustivă.

Includerea pe lista UNESCO ar avea ca efecte protejarea patrimoniului specific acestui complex cultural și protejarea siturilor unde au loc cercetări. Includerea reprezintă totodată o mai bună vizibilitate pentru administratorii vestigiilor provenind din arealul acestui complex cultural, ceea ce ar conduce și la creșterea potențialului turistic al zonei“, a spus Dorin Nicola, directorul adjunct al Complexului Muzeal Județean Neamț.

Cea mai mare colecție de artă eneolitică din sud-estul Europei

Complexul Cultural Precucuteni-Ariușd-Cucuteni-Trypillia a ocupat, treptat, un spațiu impresionant, din sud-estul Transilvaniei, Moldova, teritoriul Republicii Moldova, iar în nord, în Ucraina, până aproape de Kiev, atingând în perioada de maximă expansiune o suprafață de mai mult de 350.000 kilometri pătrați.

„Constituind una dintre cele mai interesante și spectaculoase manifestări ale eneoliticului sud-est european, această civilizație care s-a desfășurat pe durata a cca. 1.550 de ani (cca. 5.050-3.500 î. Chr.) a fost cercetată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea: 1869 în așezarea de la Ariușd, 1884 în așezarea de la Cucuteni în România, 1878 pentru așezarea de la Gorodnica, 1893 – Șipeniț și Trypillia în Ucraina, precum și 1906 – la Petreni în Republica Moldova. Dezvoltat pe baza unor civilizații de origine sudică (Boian – faza Giulești, Vinca-Turdaș, Gumelnița) care au intrat în contact cu triburile locale ale culturii ceramicii liniare și probabil, Criș, acest complex cultural este atestat în prezent printr-un număr de peste 4.000 de așezări, între care se remarcă așezările permanente și așezările satelit“, a adăugat Dorin Nicola.

La Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamț se află cea mai mare colecție de artă eneolitică din sud-estul Europei. Între artefactele cu o vechime de aproape 7.000 de ani se disting celebrele „Hora de la Frumușica“, „Soborul Zeițelor“, „Gânditorul de la Târpești“ sau „Vasul cu suport și colonete“, piese care au trezit interesul și imaginația arheologilor, prin expresivitatea lor.

Irina NASTASIU