* 
*Termenul limită, 11 septembrie 2014
Noua legislație privind produsele tradiționale obţinute după reţete consacrate româneşti pune la grea încercare operatorii din domeniul obţinerii şi comercializării acestor mărfuri. Dovadă că, la nivel naţional, au fost atestate doar 30 de produse realizate de 10 producători, iar 51 de dosare de la alți 10 operatori economici au fost respinse. Foarte puţine reatestări, în condiţiile în care numărul produselor tradiţionale au crescut vertiginos în ultima vreme. Dacă în 2005 au fost înregistrate la Ministerul Agriculturii 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la finele lui 2013 la 4.400 produse tradiţionale. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil și nu beneficiază de protecție națională sau comunitară.
Numărul mic de reatestări arată că există mai multă rigoare în verificarea documentației și în atestarea produselor. Până acum s-au prezentat și cei care aveau atestatul vechi, dar și alți producători care vor să se ateste pe noile condiții.
În Neamţ, slabă mişcare în rândul „tradiţionaliştilor”. Nici unul din cele 30 de produse atestate nu apaţine vreunui producător nemţean.
Gabriela Negură, specialistul care se ocupă de acest domeniu în cadrul Direcţiei pentru Agricultură Neamţ, ne-a oferit câteva detalii: „Deocamdată , n-am primit nici un dosar pentru atestarea produselor tradiţionale. Oamenii vin, întreabă, cer tot felul de informaţii, după care pleacă. Trebuie să se prezinte operatorii atestaţi pentru reatestare, dar şi cei care le lansează în acest domeniu de activitate. Timp mai este până în septembrie.”
După vechea legislaţie, în judeţul Neamţ sunt atestate 58 de produse alimentare tradiţionale. Este vorba de 35 produse din carne, 11 produse din lapte, în sectorul de panificaţie-3 şi pentru conserve de fructe – 9 produse atestate.
*Mai mult sprijin de la specilaişti
Atestatul de produs tradițional se obţine mai greu acum, întrucât s-au introdus multe condiții și criterii noi. „Pretenţii” mult mai drastice, prin care se urmăreşte un pas important privind calitatea produsului, protecția și interesul consumatorului.
Adevărul e că mulți producători nu au o abilitate prea mare pentru întocmirea caietului de sarcini în vederea atestării produselor tradiționale, chiar dacă sunt buni în ceea ce fac în activitatea de obţinere a produselor tradiţionale. Pentru a veni în sprijinul lor, Ministerul Agriculturii a decis să-i ajute la întocmirea documentației pentru atestarea ori reatestarea produselor tradiţionale obţinute după reţete consacrate româneşti.
Şi mai este un aspect deloc de neglijat. Producătorii mai plătesc și costurile pentru analize și o serie întreagă de avize, sume deloc neglijabile.
*Producţie legal limitată!
În noua legislație, pentru atestarea unui produs tradițional e musai ca el să fie fabricat pe teritoriul României. Produsul tradiţional nu trebuie să aibă în compoziție aditivi alimentari, materia primă trebuie să fie locală. Procesul tehnologic și modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradițională, iar rețeta trebuie să fie transmisă de generații. Nu s-a mai zis nimic de faptul că reţeta trebuie să fie autentificată, în scris!
Pentru a delimita produsul tradițional de cel industrial, s-a limitat cantitatea de producție pentru că tradiționalitatea înseamnă o activitate manuală. Astfel, pentru produsele tradiționale, mai puțin pâine, s-a impus o cantitate de 150 de kilograme pe produs pe zi și 400 de kilograme sau litri pe zi dacă are mai multe produse atestate.
La pâine s-a impus 300 kg pentru produs pe zi și 800 kg pentru mai multe produse pe zi. Ca și element de noutate, noul ordin este aprobat în comun cu Protecţia Consumatorului și Ministerul Sănătății. Și este foarte important că aceste produse vor fi controlate de cele trei instituții cu atribuțiile fiecăruia, iar ANSVSA își va exercita rolul vizavi de siguranța alimentară.
Tina CONDREA