Rep.: În prezent, pentru a înfia un copil, părinţii se lovesc adeseori de birocraţie şi de proceduri anevoioase. Care sunt principalele modificările propuse la actuala Lege 273/2004 privind regimul juridic al adopţiilor?
Cristina Păvăluţă: Una din modificări prevede că, dacă tutorele sau reprezentantul legal al copilului nu se prezintă două termene consecutive la instanţă, atunci când este citat pentru a-şi exprima consimţământul pentru adopţie, acest lucru se va considera refuz abuziv al părintelui. O altă modificare propusă are în vedere termenul de valabilitate al atestatului de familie adoptatoare. Acest atestat era valabil, până acum, un an de zile, existând posibilitatea prelungirii în cazul în care familia adoptarea avea un copil în potrivire, în caz contrar trebuind reluate demersurile pentru atestare. Acum, valabilitatea atestatului va fi extinsă la doi ani. De asemenea, se va scurta, de la un an la şase luni, perioada în care Direcţia este obligată să facă demersuri pentru reintegrarea copilului.
Rep.: Cum se justifică această măsură?
Cristina Păvăluţă: Această propunere vizează scăderea duratei de timp în care copilul se află în măsură de protecţie. La fel, se propune scurtarea duratei în interiorul căreia părinţii şi rudele copilului pot reveni asupra declaraţiei că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului. În actuala lege, după instituirea măsurii de protecţie, părinţii şi rudele copilului până la gradul IV care au putut fi găsiţi declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea lui şi în termen de 60 de zile, dacă nu şi-au retras această declaraţie, ea rămâne valabilă. Se doreşte scăderea acestui termen la 30 de zile, tocmai pentru a grăbi procedura de adopţie.
Rep.: Cum se va simplifica procedura de adopţie în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani?
Cristina Păvăluţă: În actuala lege 273, la art. 27, se specifică faptul că, în situaţia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, planul de protecţie poate avea ca finalitate adopţia internă numai în cazul în care copilul îşi doreşte acest lucru. Deci, copilul de la 14 ani în sus era întrebat până acum dacă doreşte sau nu să fie adoptabil. Potrivit noii legi, vârsta la care copilul îşi poate exprima consimţământul va fi scăzută la 10 ani, la această vârstă el având deja discernământ.
Vor fi revizuite procedurile de potrivire
Rep. Ce ne puteţi spune despre termenul de valabilitate al hotărârii judecătoreşti de deschidere a adopţiei?
Cristina Păvăluţă: În forma actuală a legii, dacă în doi ani de zile nu se identifică o familie sau o persoană pentru copilul declarat adoptabil, efectele hotărârii judecătoreşti încetează, iar copilul nu mai este adoptabil. În noua variantă a legii, deschiderea de procedură va fi valabilă de la încuviinţarea adopţiei până când copilul împlineşte 18 ani.
De asemenea, vor fi revizuite procedurile de potrivire. Potrivirea teoretică, în primă fază, e făcută de Oficiul Român pentru Adopţii (ANPDCA). Până acum, noi trimiteam datele copilului, precum şi solicitările părinţilor şi, în funcţie de aceste caracteristici, cei de la Oficiul Român pentru Adopţii selectau pentru un copil zece familii, acesta fiind doar un prim pas în procedura de adopţie. Acum procedurile vor fi revizuite, iar criteriile utilizate în cadrul procedurilor (etnie, starea de sănătate, proximitate) vor fi reconsiderate. Săptămâna trecută a avut loc, la Bucureşti, lansarea unui soft integrat care va permite familiilor atestate să adopte un copil să verifice oricând stadiul în care se află cererea şi dosarul lor. Părinţii vor putea să facă sesizări, reclamaţii sau chiar sugestii. Aşteptăm să vedem cum va funcţiona concret acest soft.
Rep.: Se ştie că asistenţii maternali au prioritate la adopţie. În cazul lor, ce prevede noua lege?
Cristina Păvăluţă: Încredinţarea în vederea adopţiei, în acest moment, nu este necesară pentru copilul pentru care a fost deschisă procedura de adopţie internă şi se află în plasament, la unul dintre soţii familiei adoptatoare de cel puţin doi ani. Potrivit noii legi, familiile adoptatoare care au de un an de zile copil în plasament nu vor mai parcurge perioada de încredinţare, de 90 de zile. Deci, se doreşte scurtarea perioadei de plasament, de la doi ani la un an.
Rep.: O altă modificare importantă se referă la deschiderea adopţiilor internaţionale…
Cristina Păvăluţă: Aşa este. Noua lege creează posibilitatea ca un copil să fie adoptat internaţional după un an de la data la care sentinţa de deschidere a rămas definitivă, dar nu au putut fi identificaţi un adoptator sau o familie adoptatoare din România. E vorba de familiile care au cetăţenie română sau fac dovada că au reşedinţa în România. În momentul de faţă, familiile care lucrează în străinătate pot deveni adoptatoare doar dacă fac dovada că au reşedinţă în ţara noastră şi că nouă luni de zile dintr-un an au realizat venituri în România.
Toate aceste măsuri au drept scop scurtarea perioadei de adopţie şi uşurarea procedurilor, venind atât în sprijinul familiilor, cât şi al copiilor.
A consemnat Irina NASTASIU