Primărița Aurora Bălan a lansat invitația pentru participarea la evenimentul care va începe ora 9:30, cu o procesiune spre Biserica Sfântului Duh, din localitate, în organizarea Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, în colaborare cu Primăria și Consiliul Local Gârcina. Manifestările vor continua cu slujba religioasă, parastasul familiei Ștefănescu, iar la ora 12 va fi simpozionul Episcop Melchisedec Ștefănescu.
La această acțiune, este așteptat Înaltpreasfințitul Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, care va veni însoțit de o delegație de clerici romașcani.
Amfitrionul celei de a XVI-a ediții a Zilelor Melchisedec este ing. Aurora Lazăr-Bălan, primarul comunei Gârcina.
„Suntem onorați să-l avem, în mijlocul nostru, pe părintele arhiepiscop Ioachim“
„Ne considerăm binecuvântați de Dumnezeu pentru că Episcopul Melchisedec Ștefănescu s-a născut la Gârcina, fiind cea mai importantă personalitate a comunei noastre. Episcopul Melchisedec a avut un rol foarte important în secolul al XIX-lea, atunci când, practic, se puneau bazele României moderne de astăzi. În data de 15 februarie 2016, ziua de naștere a episcopului Melchisedec, am fost prezenți în Catedrala de la Roman, la Utrenie, o slujbă religioasă deosebită, prin care a fost marcat și acest eveniment. Comuna Gârcina este inclusă iarăși de IPS Ioachim în programul „Zilele Merchisedec“, organizate de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, aspect care ne bucură. De aceea, mulțumim încă o dată părintelui arhiepiscop Ioachim, pentru că nu ne-a uitat și suntem onorați să-l avem în mijlocul nostru, să ne binecuvânteze comuna și pe ceilalți oaspeți care vor sosi sâmbătă la Gârcina“, a subliniat primarul Aurora Lazăr-Bălan.
* Melchisedec Ștefănescu, prin testament, o fundație care acordă burse de studii
Cel dintâi născut din cei 11 copii ai preotului Petru, din Gârcina, și al Anei Ștefănescu, adus pe lume la 15 februarie 1823 și botezat Mihai, a fost însuși Episcopul Melchisedec Ștefănescu. Mama sa era fiica preotului Ion Focșa, din Negrești.
Primele clase primare le-a urmat la Piatra Neamț, la școala de la Biserica „Sf. Ioan“. În anii care au urmat, tânărul Ștefănescu studiază la Seminarul Socola (1834-1841 și 1842-1843), apoi la Academia Duhovnicească din Kiev (1848-1851), unde a obținut titlul de Magistru în Teologie și Litere. Ulterior, a activat ca învățător în satul Șerbești-Neamț (1841-1842), profesor suplinitor la Seminarul Socola (1843-1848), din nou profesor la același Seminar (1851-1856). A urmat perioada când a fost profesor și director la Seminarul din Huși (1856-1861), călugărit cu numele Melchisedec (1843) și hirotonit ierodiacon în 1844, la Socola. A mai fost ieronionah în Lavra Pecerska din Kiev (1851), protosinghel (1952) și arhimandrit (1853). Locțiitor de episcop la Huși (1861-1864), a fost hirotonit arhiereu, cu titlul „Tripoleos“, în 1862, apoi locțiitor (1864), apoi, prin decret semnat de Al.I. Cuza, a fost numit episcop eparhiot al Eparhiei Ismail (1865-1879). La 22 februarie 1879, a fost ales episcop al Romanului, unde a păstorit până la moarte.
Mare patriot, Melchisedec Ștefănescu a luptat pentru Unirea Principatelor Române, fiind ales membru în Divanul Ad Hoc (1857). A sprijinit reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Războiul de Independență, fiind ministru al Cultelor (1860), membru de drept în Senatul României și cu misiune politică în Rusia, încredințată în 1868. Precursor al ecumenismului, a fost delegat de Sf. Sinod la Conferința vechilor catolici, de la Bonn (1875).
A trimis tineri la studii în Rusia, între care Gavriil Musicescu, Silvestru Bălănești și Constantin Nazarie.
Prin testament, a creat o fundație, prin care să se acorde burse de studii la Academia duhovnicească din Kiev, iar biblioteca și colecția sa numismatică le-a dăruit Academiei Române.
Ca profesor de seminar, a publicat numeroase manuale didactice, majoritatea prelucrate după cele rusești. A fost unul dintre istoricii de seamă ai vremii sale și a publicat documente slavone, inscripții și însemnări din bisericile din Moldova, monografii de eparhii, biografiile unor ierarhi etc.
La 10 septembrie 1870, a fost ales membru activ al Academiei Române, iar la sesiuni a prezentat comunicări, referate și diferite lucrări.
După dispariția sa, în parcul aflat în apropierea Catedralei de la Roman a fost construită o capelă, unde a fost depus trupul episcopului Melchisedec. În același spațiu, mai există și o statuie care îl reprezintă.
* „Episcopul Melchisedec a restaurat ortodoxia“
Venerabilul episcop Melchisedec a fost unul din cei mai luminați ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX.
„Melchisedec Ștefănescu a reînviat spiritualitatea și identitatea neamului nostru, ce risca să fie șters din istorie. Ilustrul ierarh a avut conștiința că poporul român este unul spiritual, care a dat sfinți. Episcopul Melchisedec a restaurat Ortodoxia în raport cu celelalte învățături. Acestea sunt concluzii trainice pentru ca Sfântul Sinod al Bisericii noastre să canonizeze sfinți. Cred că este necesară canonizarea episcopului Melchisedec, după ce va fi depusă nota de fundamentare în această direcție“ – IPS Ioachim, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
(sursa: doxologia.ro)
Fiind unul din cei mai învățați ierarhi ai timpului său și un profund teolog, episcopul Melchisedec a avut un rol duhovnicesc important în viața Bisericii românești. Astfel, el a contribuit mult la unirea celor două biserici locale din Moldova și Țara Românească, ajungând ca în anul 1865 să se întrunească la București, pentru prima dată, un Sinod general al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, a contribuit personal la întocmirea unor regulamente pentru disciplina monahală și bisericească, pentru învățământul teologic, pentru alegerea arhiereilor, pentru revizuirea și editarea cărților bisericești, ca și pentru apărarea credinței ortodoxe pe pământul țării noastre.