Aşezarea de la poalele Pietricicăi s-a numit „Piatra”, până în anul 1859, când se adaugă cuvântul „Neamţ”
Primele menţiuni scrise despre oraşul Piatra-Neamţ sunt datorate „Cronicii ruseşti″ (1387 – 1392) şi documentelor ocazionate de expediţia regelui Sigismund de Luxemburg în Moldova, în anul 1395. În documentele interne, Piatra-Neamţ este menţionat pentru prima oară în actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a dăruit Mănăstirii Bistriţa două prisăci şi o „casă a lui Crăciun de la Piatra”.
Aşezarea de la poalele Pietricicăi s-a numit „Piatra”, până în anul 1859, când se adaugă cuvântul „Neamţ”, devenind astfel Piatra-Neamţ. Completarea a fost necesară, pentru a deosebi oraşul de alte localităţi – numerose la vremea respectivă – care purtau numele de „Piatra”.
„Prima atestare documentară a viitorului târg Piatra-Neamţ se găseşte în documentul emis de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, în data de 30 ianuarie 1395, în contextul campaniei militare împotriva domnului Moldovei, Ştefan I. Al doilea document, cel din 31 iulie 1431, este cel prin care Alexandru cel Bun a dăruit Mănăstirii Bistriţa două prisăci şi o «casă a lui Crăciun de la Piatra».
Ambele documente sunt publicate în colecţia de documente «Documenta Romaniae Historica», seria D (primul document) şi seria A (al doilea document)”, aflăm de la Daniel Pavăl, directorul Direcţiei Judeţene Neamţ a Arhivelor Naţionale.
Petrodava, un important centru politic, economic şi spiritual
„În 1457, în primul an al domniei lui, Ştefan cel Mare dă un hrisov din Mănăstirea Bistriţa, prin care întăreşte dania făcută de Alexandru cel Bun din 1431. Curţile domneşti din Piatra îşi aveau ca proprietate un număr de sate vechi din apropiere: Almaşu, Zăneşti, Faurii, Turtureşti, Vânătorii cu Peste Vale, Tătăruşii, Mărăţeii care se administrau de curte şi formau ocolul târgului; împreună cu târgul au rămas locuri domneşti câteva sute de ani. Târgul Pietrei avea un soltuz şi 12 pârgari (un fel de consiliu comunal) şi pe actele oficiale se punea pecetea din vremea lui Ştefan cel Mare şi care purta următoarea inscripţie: «Această pecete a Târgului Pietrei de la Ştefan Vodă 7021». Cetatea de Piatră sau Cetatea Pietrei ar fi deci una dintre cele mai vechi aşezări ale Moldovei, împreună cu Neamţul, Baia şi Trotuşul.” („Monografia municipiului Piatra-Neamţ”, Vasile Gherasim, Ionel Marin, 1972, p. 45)
Istoricii consideră, însă, că târgul Pietrei era mai vechi, existând cu mult înainte de întemeierea Moldovei.
Cele mai semnificative mărturii din istoria îndepărtată a municipiului se leagă de civilizatia geto-dacică (pe înălţimile Bâtca Doamnei şi Cozla). Aici a existat un important centru politic, economic şi spiritual, numit Petrodava, menţionat în sec. al II-lea de Ptolemeu, în lucrarea „Geographica”.
„Vechea denumire geto-dacică descinde, foarte probabil, din tracicul «piatră». S-a păstrat de-a lungul a două milenii în forme prea puţin modificate”, menţionează istoricul Marcel Drăgotescu în lucrarea „Piatra-Neamţ, file de monografie” (2004).
După cucerirea ei de către romani, aşezarea şi-a încetat existenţa, dar urmele descoperite atestă continuarea locuirii pe acest teritoriu.
Irina NASTASIU