Arestarea celor cinci indivizi pe care anchetatorii îi consideră responsabili de atentatul cu bombă împotriva lui Bogdan Mararu s-a bazat nu doar pe gravitatea faptei în sine, ci şi pe modul în care autorităţile au colaborat pentru prinderea lor. Deşi nici unul dintre atacatori nu a recunoscut făţiş, judecătorii au luat în considerare modul lor de acţiune, împrejurările comiterii faptei, relaţiile sociale afectate şi scopul urmărit. Decizia ca toţi cinci să fie arestaţi pe parcursul anchetei a fost, ieri, susţinută şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care le-a respins recursurile.
Potrivit încheierii de şedinţă de la arestarea dispusă, sâmbătă, de Curtea de Apel Bacău, considerentul principal a fost acela că fapta în sine a reprezentat „un atac la democraţie şi asupra statului de drept”. Mai mult, cantitatea de 1 kg de explozibil, în care expertiza tehnică arată că s-a folosit, pe lângă azotat de amoniu, şi nitroglicerină, aveau efecte devastatoare. În opinia judecătorilor, atentatul asupra celui vizat este deosebit de grav şi prin gradul de pericol social, nu doar public. La faptele de terorism, pericolul social este amplificat şi de felul în care comunitatea consideră astfel de acte drept „violenţă premeditată îndreptată împotriva unor ţinte necombatante”, acţiunile de intimidare prin violenţă a unor mase largi de oameni fiind realizate tocmai de grupuri clandestine care vizează şi „să producă în rândul opiniei publice un puternic ecou”.
* Teroriştii nu ştiau ce fac, iar presa exagerează
Avocaţii celor cinci atacatori, dintre care doar Daniel Pădurariu au susţinut că anchetatorii nu au dovedit clar implicarea lor în plănuirea şi comiterea atacului cu bombă. Fără nici o excepţie, avocaţii acestora au pledat pentru cercetarea lor în stare de libertate, eventual cu interdicţia de a părăsi ţara, pe motiv că ei nu sunt chiar atât de vinovaţi, ci doar mass-media a dat o amploare exagerată ansamblului şi că ei sunt, toţi, persoane fără antecedente penale, cu familii şi copii, care n-au ştiut la ce se înhamă. De pildă Cosmin Lăcătuş, cel care a acceptat să transporte explozibilul, susţine că „nu şi-a imaginat niciodată că materialul poate produce consecinţe dezastruoase”. O atitudine la fel de „matură” a avut şi Ovidiu Popa, cel care a montat dispozitivul la roata maşinii lui Bogdan Mararu, în timp ce Cosmin Lăcătuş şi Petrică Jâtaru stăteau de şase. El a recunoscut în instanţă că a fost angajat pentru distrugere, dar „nu a realizat ce consecinţe poate produce acţiunea sa”. La rândul lui, Petrică Jâtaru susţine că este exagerată acuzaţia de terorism pentru care este cercetat, iar apărătorul subliniază că ar fi posibilă doar dacă „a fost desfăşurată în scop politic” şi că de fapt băcăuanul nu a făcut altceva decât să asigure transportul cu maşina a două persoane de la Bacău la Piatra Neamţ, fără a participa la plănuirea atentatului. Cât despre Daniel Pădurariu, cel pe care anchetatorii îl identifică drept iniţiatorul şi instigatorul atentatului, acesta spune că nu există nici un fel de dovezi împotriva sa, nici din cele care să probeze motivul pentru care ar fi vrut să-l omoare pe Bogdan Mararu. E drept, Daniel Pădurariu a recunoscut că s-a întâlnit cu Lăcătuş, Popa şi Jâtaru, dar doar pentru a luat nişte telefoane mobile şi calculatoare pe care să le vândă ulterior, nicidecum pentru a pune la punct asasinatul. Cei doi avocaţi aleşi ai săi au arătat în instanţă că „numai presiunea mediatică a dat amploare pericolului pentru opinia publică”, iar pentru ca el să poată pune la punct astfel de infracţiuni ar fi avut nevoie de bani, or „nu are suport material”.
*Acţiunea „bomba”
Gruparea a fost atent supravegheată din luna decembrie 2012, astfel că anchetatorii au putut aduna suficiente dovezi prin care să arate în instanţă că sunt motive pentru ca indivizii să fie arestaţi, ci şi să-i prindă în flagrant la momentul amplasării bombei. ”Teroriştii” au fost filaţi, telefoanele le-au fost ascultate şi, spre liniştea tuturor, acţiunea a fost oprită înainte de a „bubui”. În propunerea de arestare, DIICOT Neamţ arată filmul evenimentelor, potrivit căruia Daniel Pădurariu a găsit în decembrie, când a procurat explozibilul, un prilej de a-şi pune în practică dorinţa mai veche de a-l înlătura definitiv din peisaj pe unul dintre rivalii lui, Bogdan Mararu. Pentru a-şi realiza dorinţa, Daniel Pădurariu l-a contactat pe tovarăşul lui de încredere, Cosmin Lăcătuş, din Târgu Ocna, căruia i-a cerut să-i caute doi băieţi dispuşi să ducă la bun sfârşit misiunea, contra a 7.000 de euro fiecare.
Pe 27 decembrie, Cosmin Lăcătuş ia legătura cu Ovidiu Popa, care avea „recomandări” în munca cu dinamita, şi cu Emil Cristofor. Aceştia acceptă, mai ales că era vorba de sume importante de bani: 7.000 de euro de căciulă pentru montarea bombei, care deveneau 15.000 de euro în cazul când ţinta era ucisă, plus încă 1.000 de euro de fiecare pentru incendierea a două spaţii comerciale ale unor cunoştinţe de-a lui Bogdan Mararu. Apoi Popa, Lăcătuş şi Cristofor s-au întâlnit la Piatra Neamţ cu Daniel Pădurariu, care i-a instruit în privinţa modului în care urmau să acţioneze, i-a familiarizat cu locul unde Bogdan Mararu îşi parca maşina şi i-a cazat la o pensiune pentru a da lovitura pe 30 decembrie. Discuţiile telefonice erau purtate fără ca indivizii să-şi spună pe nume, pentru a nu fi identificaţi ulterior, iar despre acţiune vorbeau codificat. Daniel Pădurariu i-a învăţat pe cei trei executanţi inclusiv cum să se protejeze în momentul acţiunii, spunându-le ca în noaptea în care vor monta dispozitivul să-şi ţină telefoanele închise şi să ajungă în zonă pe alte drumuri decât prin centrul oraşului, unde sunt montate camere de supraveghere.
Acţiunea a fost amânată pentru după revelion, aşa că gruparea a avut la dispoziţie două săptămâni pentru punerea la punct în detaliu ce urma să facă. În noaptea de 11 spre 12 ianuarie s-a trecut la fapte, dar după ce Ovidiu Popa a terminat de montat bomba, toţi trei au fost luaţi ca din oală de poliţiştii şi procurorii de la DIICOT Neamţ, BCCO şi SCCO din Neamţ şi Bacău. În maşina în care ceilalţi doi aşteptau s-au găsit 150 grame de cannabis pe care Cosmin Lăcătuş şi le-a „adjudecat”, declarând că a cumpărat drogurile din Bacău, pentru propriul consum.
