Pregătiri de Halloween: monștri, vampiri, fantome și vrăjitori iau cu asalt școlile nemțene

halloween-2 * „Când am văzut articolele expuse într-o librărie din Piatra-Neamț, destinate Halloween-ului, mi s-a făcut rău și a trebuit să ies urgent afară…“ (Ana-Maria P., profesoară)

Costumați în demoni, vampiri, monștri, fantome, spiriduși sau vrăjitori, copiii de toate vârstele și de oriunde „se joacă“ de-a moartea, cot la cot cu educatorii lor, și nu oriunde, ci chiar în unitățile școlare, destinate, de altfel, formării caracterelor pe principii morale, și nu deformării lor, sub influența unor împrumuturi străine de tradițiile și credința poporului român.

Și anul acesta, școlile se pregătesc intens pentru Halloween, punând în scenă carnavaluri, spectacole, scenete, în timp ce părinții se grăbesc să le pregătească celor mici costumația aferentă. Desigur, cele mai sinistre costume vor fi premiate, după principiul „cel mai hidos câștigă“.

Iată și câteva exemple de concursuri școlare: concurs terifiant între Frankenstein, Jack Spintecătorul, Dracula și Cruella De Vil, concurs de înfășurat mumia, concursul „Creează cel mai înfricoșător decor“, concurs de glume și povești sinistre etc.

Urmările participării celor mici la astfel de manifestări nu se lasă așteptate.

„Anul trecut, după ce a participat la activitățile dedicate Halloween-ului, copilul meu a suferit un șoc atât de puternic, încât două săptămâni nici nu a mai putut merge la școală, având coșmaruri, noapte de noapte. Când i-am semnalat învățătoarei ce s-a întâmplat, aceasta s-a arătat foarte nedumerită, considerând că vina îi aparține… copilului, considerat mult prea sensibil față de restul clasei!“, povestește Daniela B.

Cât despre garderobă, oferta este mai mult decât generoasă. Pe tot parcursul lunii octombrie, supermarketurile abundă în oferte care de care mai șocante prin mesajul agresiv pe care-l transmit cumpărătorilor.

„Când am văzut articolele expuse într-o librărie din Piatra Neamț, destinate Halloween-ului, mi s-a făcut rău și a trebuit să ies urgent afară“, mărturisește Ana-Maria P., de profesie cadru didactic.

Într-adevăr, pe rafturi se găsește toată garderoba unui film de groază, de la masca de monstru, costumele horror pentru băieței, roba de fantomă, costumul de vrăjitoare gotică, costumul Dracula, roba demon, până la costumul lordului vampir, costumul cu schelet, costumul de diavoliță sau costumul fetiței zombie, cărora li se adaugă accesorii la fel de „prietenoase“: pânză de păianjen, pălărie de vrăjitoare cu cataramă, sabie, topor, mătură etc.

O sărbătoare închinată Zeului Morții

În ciuda unei aparențe de joacă, farsă ori distracție, Halloween-ul este, de fapt, o sărbătoare închinată Zeului Morții, Samhain, căruia celții îi aducea jertfe umane, existînd mărturii că practica sacrificiului uman e încă folosită și în zilele noastre.

Cât despre practicile obișnuite din noaptea de Halloween, iată ce declară un cunoscut cercetător al curentului New Age, Texe Marrs: „Cercetările noastre confirmă faptul că în această noapte păgână a Halloween-ului are loc sabatul vrăjitoarelor, în care se bea, se dansează, se spun blesteme și vrăji, se organizează orgii sexuale, se oferă sacrificii animale și umane“.

Cum a reușit societatea românească să adopte o sărbătoare care atât de hidoasă, care nu poate fi altceva decât un coșmar colectiv este o întrebare care ar trebui să-i frământe atât pe părinți, cât și pe educatori. Alături de fenomenul numit „Charlie, Charlie“, un fel de joc spiritist, de invocare a unei entități demonice, practicat pe scară largă în școlile din România, manifestările dedicate Halloween-ului scot la iveală mutațiile dramatice care s-au produs, în cei 25 de ani de „democrație“, la însăși rădăcina identității de neam și tradiție creștină.

Răspîndirea acestei sărbători e de neînțeles într-o țară creștin-ortodoxă și într-un spațiu atât de bogat în sărbători tradiționale, autentice, așa cum este Dragobetele, o sărbătoare a iubirii populare românești. Cine are interes ca în școlile din România să se oficializeze celebrarea morții și a întunericului? Ce legătură poate exista între procesul de învățământ – axat pe instruirea și educarea elevilor – și o manifestare străină de identitatea poporului român, de valorile, cultura și credința lui?

Deși nu este decât o veritabilă invocare a demonilor și a făpturilor infernale, iată că, treptat, Halloween-ul devine un soi de sărbătoare națională a românilor, o sărbătoare pe care însuși „părintele“ modern al „bisericii lui satan“, Anton Szandor LaVey, o considera drept una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic, alături de „Noaptea Walpurgică“ sau „Sabatul vrăjitoarelor“, de pe 1 mai. În preajma acestei sărbătorii, televiziunile difuzează filme horror, în vitrinele magazinelor, în parcuri, în localuri, școli și universități, pe ușile caselor, peste tot apar vrăjitoare călare pe mătură, dovleci-felinar, coarne și alte imagini demonice. Cum de am ajuns să ne bucure monstruozitatea, să ridicăm la rang de virtute cruzimea, oroarea, sadismul?

Halloween-ul în școli, încălcări grave ale prevederilor legale

Legea Educației Naționale conține prevederi foarte clare privind păstrarea identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român, în unitățile de învățământ fiind strict interzise activitățile care pun în pericol moralitatea și integritatea fizică și psihică a copiilor și cadrelor didactice. Astfel, între principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior din România, se numără și „principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român“ (art. 3, pct. h). De asemenea, la art. 7. – (1) legea prevede că „în unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic“.

În ceea ce privește comportamentul cadrelor didactice, legea amintește, la art. 273 – (3), că „personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spațiul școlar și poate întreprinde acțiuni în nume propriu în afara acestui spațiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învățământului și demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentei legi“. Totodată, „personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare și de control din învățământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum și pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învățământului și prestigiului unității/instituției, conform legii“ (Art. 280 – 1).

În urma unui extemporal dat elevilor de clasa a IV-a într-o școală americană, la întrebarea: „Cum ați vrea să serbați Halloween-ul?“, 80% au răspuns: „Aș vrea să omor pe cineva…“

De asemenea, creșterea violențelor din timpul Halloween-ului a devenit o evidență, „distracția“ asociindu-se cu fapte penale, consum de alcool și droguri sau accidente grave. Își poate, oare, asuma vreun cadru didactic responsabilitatea pentru urmările ce ar putea apărea în urma acestui joc „nevinovat“ de-a moartea?

Irina NASTASIU