*La asfaltare, trei drumuri * În proiect, infiinţarea şi extinderea reţelelor de apă şi canal *Blocul ANL deja a „ieşit din pământ”
Convorbire cu primarul Marcel Prună
Rep.: În derulare aveţi 3 mari investiţii pentru asfaltarea a 3 drumuri comunale. Vremea permite reluarea lucrărilor. Din ce stadii pleacă la drum?
Marcel Prună: Încep cu proiectul european privind asflatarea drumului din satul Pluton, la care deja am luat avansul pentru prima tranşă de plăţi. Stăm cu ochii pe cer, să vedem când vremea ne va îngăduim să ne apucăm iarăşi de treabă. La asflat e nevoie de o anume temperatură. Sper ca din 15 aplilie să dau ordin de reâncepere a lucrării. Conform contractului de finanţare, în două luni trebuie să finalizez inestiţie, în valoare de 1,5 milioane euro. Acum ne aflăm în procedura de contractare a unui credit bancar, am cerut oferte de la mai multe bănci. Este vorba de 650.000 lei din care să plătim TVA-ul şi lucrările exectate, până se va face rambursarea banilor de la Uniunea Europeană.
Rep.: Cel de al doilea drum la asfaltare?
M.P.: Este investiţia pe care o realizăm cu fonduri guvernamentale alocate pentru asflatarea drumului din satul Dolia. Urmează să mai primim 500.000. E promisiunea făcută de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ. Aici fac o paranteză. De la CJ ni s-a cerut o situaţie privind stadiul realizării investiţiei la acest drum, ce sume s-au primit de la bugetul de stat şi cât s-a alocat de la bugetul local. Pur şi simplu m-am speriat când au văzut ce sume s-au vehiculat din 2009 încoace de când a început investiţia. Am rămas uimit văzând că de la bugetul de stat s-a primit 11 miliarde lei vechi, iar de la bugetul local s-a alocat 22,4 miliarde lei vechi! I-am spus domnului preşedinte Culiţă Tărâţ să aibă grijă, că sunt şi alte comune care au în derulare investiţii mari, să ţină cont de asta când face alocarea de la bugetul CJ. Eu am tăiat banii de la alte investiţii ca să-i pun la acel drum. Investiţia este realizată în procent de 50 la sută. Dar trebuie pus stratul de uzură pe un tronson, rigolele şi ce mai trebuie făcut acolo.
Rep.: Al trelilea drum?
M.P.: Pentru el, proiectul tehnic este făcut. Acest drum este în continuarea celui pe care îl asfaltăm cu fonduri europene, pe distanţă de 2 km, până la drumul naţional. Tot acolo mai avem de asfaltat şi o stradă laterală, pe o distanţă de 1,4 km. Lucrarea este destul de complicată, am înţeles că ni s-au alocat 50.000 lei pentru a demara procedura de achiziţie. Am aşteptat să dea drumul fondurilor europene pentru investiţia de la drumul din acea zonă. Diferenţa de drum, pe care o vom face cu fonduri guvernamentale, este în valoare de 2,2 miloane euro. Fiind păţit cu fondurile pe Ordonanţa 28, cu alocarea foarte lentă pentru lucrarea de la drumul Pipirig -Dolia, mi-am dat seama că finanţarea va fi destul de dificilă, va dura mult. Aştept să fiu chemat la Comisia tehnică la Bucureşti, să fac procedura de achiziţie, ca să putem demara şi investiţia de la asfaltarea acelui drum.
Rep.: Parcă sunt mai sigure fondurile europene… Drumul asfaltat cu bani europenei va fi gata peste două luni!
M.P.: Fondurile europene sunt mai sigure, dar sunt foarte greu de accesat, foarte grea este şi derularea lor, cu proceduri deosebit de complicate. La proiectul european, procedura de achiziţie a durat un an! Partea bună e că ai banii, cu siguranţă. Pe când la Ordonanţa 28 trebuie să stai cu mâna întinsă după bani. Te tot uiţi în visteria primăriei, să vezi cum mai poţi roti „bruma” de bani pe care o putem strânge din taxe şi impozite locale. La Pipirig nu sunt societăţi comerciale mari care să contribuie la bugetul local, să asigure venituri proprii mari. Nu pot să uit că am pus de la bugetul local 22,4 miliarde lei vechi pentru drumul de la Dolia. Dacă toţi primarii de până acum ar fi „strâns şurubul” cheltuielilor, câte investiţii s-ar fi făcut în comună… Eu am fost ales primar în 2008, după care a venit criza economică. N-am primit bani de la bugetul de stat. Ca să nu mai zic de ce datorii mari am găsit în primărie…Asta a fost, acum nu mai are sens să comentez…
Rep.: Ne reântoacem la fondurile europene. Deja aveţi prinsă finanţarea pentru încă două proiecte. Pentru ce anume vin banii europeni?
M.P.: Avem un proiect pentru reabilitarea şi modernizarea căminului cultural, deja am semnat nota de conformitate. Aştept să fie făcută evaluarea. Valoarea proiectului este de 58.000 euro. Am crezut că voi termina cu documentele pe timp de iarnă, să demarăm apoi procedra de achiziţii, ca acum să putem da drumul la lucrări. Mai am un proiect pe bani europeni, depus tot la GAL „Ceahlăul”. Fondurile vor fi alocate pentru corectarea unui torent montan, suma alocată este de 63.000 euro. Tot acolo trebuie să facem şi podul de la drumul comunal, acesta este prins pe Ordonanţa 28.
Rep.: Blocul ANL prinde contur, deja a „ieşit din pământ”…
M.P.: Se lucrează acolo, sperăm ca anul acesta să-l văd şi acoperit. Blocul va avea 32 unităţi locative. Solicitări de locuinţe sunt foarte multe.
Rep.: Apă şi canal?
M.P.: Vor fi investiţii mai ample, vom face mai multe proiecte. Am întocmit studiul de fezabilitate pentru sistemul de apă şi canalizare în satele Pluton – Dolheşti. Acum, în derulare este studiul de fezabilitate pentru alimentarea cu apă din satele Pâţâlâgeni-Stânca-Leghin. Trebuie să fac şi canalizare, că altfel nu se pot accesa fondurile europene. Din păcate, pentru comunităţile locale, suma maximă alocat este, din câte se aude, de 2,5 milioane euro pe un proiect. Dar încă nu-i aprobată la Bruxelles această sumă, vom vedea cât va fi până la urmă. Nu-mi ajunge această sumă, motiv pentru care voi împărţi investiţia pe 2-3 bucăţele. Voi face o staţie de captare în amonte, după care să vin sistem de apă şi canal în Leghin, unde să fac staţia de epurare. Reţeaua de apă şi canal pentru satele Leghin-Stânca-Pâţâlâgeni implică o investiţie de peste 22 milioane euro. De asta va trebui să facem investiţia pe bucăţele. Va fi mai costisitoare aşa, pentru că pe reţeaua de apă şi canal va trebui să facem mai multe staţii de captare şi de epurare, ca s-o putem da în folosinţă pe bucăţi, pe valoarea proiectului european pe care îl putem accesa. Tot acum lucrăm la proiectul tehnic de la extinderea reţelei de apă Pipirig-Boboieşti, de la staţia de captare, pe o distanţă de 2 km, în amonte. Acolo e o diferenţă de nivel de 40 m la staţia de captare, faţă de capătul satului. Pentru a face extinderea reţelei, trebuie montată o staţie de pompare. Vom vedea de unde vom face rost de bani pentru realizarea acestei investiţii.
Tina CONDREA
Foto: Sorin PRUTEANU