În Neamț, mii de șomeri n-au de lucru. Este modul în care de-a lungul timpului, guvernanții au înțeles să-și facă treaba, iar ce-au „semănat“ asta au cules, respectiv o rată a șomajului în creștere. Fără strategii coerente de dezvoltare și de atragere de noi investitori, situația actuală nu se va schimba. Conform statisticilor, cele mai afectate de flagelul șomajului rămân persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani, care după ce-și pierd serviciul, greu își vor mai găsi un loc de muncă. În continuare, se bate monedă pe ideea reconversiei profesionale, însă chiar dacă după absolvirea cursului, acel om își va schimba profesia, va trece o bună perioadă de timp până va intra din nou în câmpul muncii, dar și atunci va primi o leafă mizerabilă, așa cum le place unor patroni din ziua de azi. Nici joburile oferite în această săptămână nu sunt așa de multe, respectiv 442, pentru 11.325 de șomeri înregistrați. Asta fără să-i mai punem la socoteală pe cei care nu și-au mai bătut degeaba pingelele ca să ajungă până la AJOFM Neamț.
Revenim la statistica pentru ianuarie 2017, unde la sfârșitul lunii ianuarie, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Neamț figurau 11.325 de persoane fără serviciu, cu 154 mai multe decât în luna decembrie 2016. Cifre raportate la o populație activă civilă de 200.700 de locuitori. Și rata șomajului a crescut față de anul trecut, ajungând în ianuarie 2017, la 5,64%. Din numărul total de șomeri, doar 2.781 mai primeau indemnizația de șomaj.
Dacă ne referim la comunele cu cei mai numeroși șomeri, pe locul întâi se află Pipirig, cu 519, iar pe locul 2 Răucești, cu 432. La polul opus, comuna Mărgineni avea cele mai puține persoane în căutarea unui loc de muncă, respectiv 29.
La sfârșitul lunii decembrie 2016, rata șomajului înregistrat la nivel național a fost 4,77%, în ușoară creștere față de noiembrie 2016, și mai mică decât în decembrie 2015.
În total, la sfârșitul anului trecut, în România erau 418.237 șomeri trecuți în evidențele agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, din care doar 90.111 mai primeau indemnizație de șomaj. Comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a crescut de la 5,10% în luna noiembrie, la 5,17 %. Rata șomajului feminin a scăzut de la 4,33% în luna noiembrie, la 4,29%. În funcție de mediul de rezidență, 121.740 șomeri erau din mediul urban și 296.497 din mediul rural. Cei mai mulți șomeri aveau între 40 și 49 de ani (117.295 persoane), urmați de cei din grupa de vârstă 30-39 de ani (85.838), la polul opus aflându-se persoanele între 25-29 de ani (34.043). Șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional aveau ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (79,64%), în timp ce șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezentau 16,23%, iar cei cu studii universitare 4,13%.
Anul trecut, în luna decembrie, 16 județe și municipiul București au înregistrat reduceri ale ratei șomajului, cele mai mari scăderi fiind în: Bistrița Năsăud (cu 0,59 pp), Teleorman (cu 0,41 pp), Bihor (cu 0,24pp), Arad (cu 0,24pp), Vaslui (cu 0,20pp), Prahova (cu 0,20pp), Argeș (cu 0,18pp). Nivelurile cele mai ridicate ale ratei șomajului au fost atinse în județele Vaslui (11,45%), Teleorman (10,05%), Galați (9,52%), Dolj (9,41%), Buzău (9,28%), Mehedinți (9,00%), Olt (8,85%), Ialomița (7,62%) Călărași (7,49%) și Gorj (7,41%).
V. ANDRIEȘ