Cea de-a VI-a ediție a Festivalului de Lăută se va desfășura, în perioada 19-21 august, la Cetatea Neamț, manifestare fiind organizată sub patronajul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național de Centrul Cultural „Petre Țuțea“, Societatea Română de Lăută, Consiliul Județean Neamț și Complexul Muzeal Județean Neamț.
Oaspeții acestei ediții sunt muzicieni de seamă ai pleiadei de lăutiști din România (Claudiu Lobonț & Olivia Iancu – București, Constantin Lazăr – Iași și Costin Soare – București), dar și din Italia (renumitul lăutist Massimo Marchese).
Deschiderea evenimentului va avea loc vineri, 19 august, la ora 16.00, printr-o conferință de presă, de la ceasurile șapte ale serii Sala Sfatului din semeața cetate de hotar urmând să-i întâmpine pe melomani cu recitaluri de lăută și poezie medievală, stihurile vremurilor demult apuse prinzând viață grație jupânițelor din Ordinul Mușatinilor (Ținutul Rădăuților) și domnițelor din Ordinul Basarabilor (Klausenburg).
La această ediție va debuta și Academia de Lăută, găzduită tot de Cetatea Neamț, care va oferi sesiuni de cursuri de inițiere în tehnica lăutei și cunoaștere a vastului repertoriu scris pentru lăută în cele trei zile de festival. Cuhniile și Iatacul Domnițelor vor oferi liniștea necesară tinerilor chitariști români (elevi și studenți), participanți la aceste cursuri ce constituie o premieră în România.
Masterclass pentru studiul lăutei
Tot în cadrul Academiei de Lăută, luni, 22 august, va fi organizat un masterclass coordonat de dott. Massimo Marchese, destinat muzicienilor români cu nivel avansat de studiu al lăutei.
Festivalul de Lăută, găzduit la ceas de seară de unica fortificație medievală de hotar păstrată și restaurată din Moldova, este deschis publicului în fiecare an, în al treilea sfârșit de săptămână al lunii august. Evenimentul continuă proiectul serilor de artă medievală desfășurat, în ultimul deceniu, în Țara de Sus a Moldovei, având drept scop organizarea, prin atragerea de fonduri și susținere mediatică, a taberelor de igienizare și conservare a unor situri medievale din județul Neamț, prin implicarea tinerilor voluntari.
Din programul festivalului nu vor lipsi spectacolele de teatru de păpuși tradiționale și de poezie populară, spectacolele de dans medieval, comedia de’ll arte, teatru istoric, sonete și fabule medievale, precum și demonstrațiile de scrimă medievală sau tirul cu arc englezesc.
Lăuta, între tradiție și performanță
De proveniență persano-arabă, lăuta a fost introdusă în Europa din zona Spaniei, odată cu ocupația maură din secolele XI-XII. Europenii au preluat acest instrument și i-au adus unele modificări datorate unui alt sistem de gândire muzicală, tipic european, într-un timp foarte scurt acest instrument căpătând o popularitate de proporții.
Lăuta a fost foarte răspândită în Europa în secolele XVI-XVIII, în timpul Renașterii și Barocului, fiind utilizată inițial doar ca acompaniament pentru voce. Instrument cu coarde ciupite, lăuta are formă de migdală, puțin turtită, cu spatele bombat, cu gâtul fără bare, având pe fața un orificiu de vibrație, jgheabul capului fiind înclinat spre spate. Popularitatea i s-a datorat și faptului că majoritatea partiturilor apărute la acea vreme foloseau tabulatura, notație care le era accesibilă și celor care nu cunoșteau notația muzicală.
Dintre compozitorii vremii care au scris lucrări pentru lăută, amintim pe John Dowland în Anglia, Adrian le Roy și Laurent Robert de Visee în Franța, Sylvius Leopold Weiss în Germania, cu toții compozitori și interpreți. Instrumente înrudite cu lăuta sunt balalaica, cobza și mandolina. Denumirea acestui instrument muzical este cea de la care provine, prin derivație, cuvântul „lăutar“, care inițial însemna „cel care cântă la lăută“, dar care cu timpul s-a extins, denumind în prezent, potrivit DEX, „muzicantul instrumentist care cântă mai mult după ureche decât după note“.
Irina NASTASIU