Când roua dimineții abia își face loc pe trotuarele pustii ce înconjoară Piața Centrală, nea Aurel Nechita se trezește cu noaptea în cap, ca să-și pregătească cu atenție marfa de Dăbuleni, cu speranța că va avea o zi norocoasă, și își va putea vinde la un preț bun pepenii dulci și suculenți, cultivați pe câmpurile nisipoase ale Olteniei.
Omul nu și-a ales întâmplător locul unde să-și expună grămezile cu harbuzi, respectiv lângă trotuarul care este folosit de gospodinele și domnii dornici să ajungă cât mai repede în fața tarabelor pline cu legume și fructe. Chiar și așa, la începutul acestei săptămâni piețarul se plângea de lipsa clienților și aștepta cu nerăbdare venirea stranierilor, care să-i rotunjească profiturile: ”Cam slăbuță vânzarea, n-are lumea bani! Anul trecut parcă a fost ceva mai bine. Așteptăm cu nerăbdare să vină străinii de-afară. Îi recunosc, vin cu mașini fițoase, borsete la şold și nu se uită la bani”.
M-am uitat la palmele dânsului să vad dacă este agricultor sau intermediar, și nu mi-a fost așa de greu să-mi dau seama că omul doar vinde pepenii, fapt confirmat și de spusele lui: ”Sunt doar intermediar. Marfa este de la Dăbuleni. Acum o săptămână, am luat kilogramul de pepene cu un leu și zece bani, și l-am dat cu doi lei kilogramul. În prezent, îl vând cu un leu și cinzeci de bani, și din câte am înțeles , în Oltenia producătorii dau pepenii cu șaptezeci-optzeci de bani kilogramul. Oricum, producția este foarte bună în comparație cu alți ani, plus că are o dulceață aparte. Pot spune că îi batem și pe greci. Estimez că nu va trece mult timp și vom vinde pepenii cu un leu kilogramul”.
În aceeași piață, pe lângă vedetele de Dăbuleni, pe tarabe erau expuse și alte trufandale de sezon, respectiv cireșe roșii și cărnoase, care se comercializau cu 13 lei kilogramul, iar caisele cu 5 lei. Pentru piersici, oamenii trebuiau să scoată din portmonee cu un leu mai puțin. Tot zilele trecute, un kilogram de struguri făcea 14 lei kilogramul. Să tot poftești la fructele cu prețuri piperate…
Valentin ANDRIEȘ