Cetatea Neamț și Beciul Domnesc, afectate în continuare de infiltrații: „Practic, în Beciul Domnesc, care ar fi trebuit deschis ca unitate muzeală, nu se poate pătrunde! Este grav ce se întâmplă acolo!”, a spus Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural
Veşti bune pentru iubitorii patrimoniului cultural nemţean. Mănăstirile Tazlău şi Tarcău şi Biserica de lemn din Poloboc vor fi restaurate.
Demersurile aparţin Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural şi se materializează cu sprijinul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
„Am reuşit să demarăm procesul de restaurare a unor monumente istorice. Este vorba despre Mănăstirea Tazlău, unde au început deja demersurile pentru întocmirea documentaţiei privind resaturarea, şi de Mănăstirea Tarcău unde se fac, de asemenea, lucrări pentru restaurarea monumentului. Totodată, avem promisiuni din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi pentru restaurarea Bisericii de lemn Poloboc”, a declarat Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Neamţ.
Intenţiile sunt mai mult decât lăudabile, având în vedere importanţa acestor monumente pentru trecutul istoric şi spiritual al judeţului Neamţ.
Cea mai frumoasă catapeteasmă din judeţul Neamţ
Biserica de lemn din Poloboc (lângă Roznov) este un monument de arhitectură ridicat în anul 1728 şi aflat astăzi într-o foarte gravă stare de degradare.
Potrivit tradiţiei, satul care adăposteşte biserica a primit numele boierului locului, Alecu Krupenski, zis şi Alecu Poloboc, care este şi ctitorul bisericii de lemn.
Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu, monumentul a fost ridicat în prima jumătate a secolului XVIII, catapeteasma fiind una dintre cele mai frumoase şi valoroase catapetesme întâlnite în bisericile de lemn din judeţul Neamţ.
Cazinoul din Bălţăteşti, în paragină
Cazinoul din Bălţăteşti, aflat într-o stare avansată de degradare, are o poveste tristă.
Reprezentând singurul monument clasat din comuna Bălțătești, clădirea a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea, pe două nivele și acoperiș în patru ape.
Remarcabile sunt cerdacul din lemn, decorat cu motive tradiționale, soclul cu trepte de piatră, căzute în două părți şi balconul din lemn.
Astăzi, cazinoul are o altă destinaţie decât cea iniţială, fiind loc de depozitat gunoaiele. Actualii proprietari, cetățeni israelieni, nu arată niciun interes pentru restaurarea monumentului:
„Am luat legătura cu proprietara imobilului, aflată acum în Israel, şi am încercat iniţial rezolvarea pe cale amiabilă a situaţiei. I-am pus în vedere faptul că trebuie să se ocupe de clădirea – monument istoric, care mai are un pic şi se dărâmă. Proprietara a spus că este de acord ca statul român să facă investiţii, însă dânsa nu a luat nicio măsură. Poate după ce va vedea că trebuie să plătească o amendă, se va conforma. Din păcate, situaţiile de acest gen sunt numeroase, multe din clădirile de patrimoniu fiind revendicate de proprietari şi lăsate în paragină”, ne-a explicat Rocsana Josanu.
Potrivit conducerii Direcţiei pentru Cultură Neamţ, proprietarii clădirilor de patrimoniu care nu au posibilitatea să le reabiliteze le pot vinde autorităţilor locale sau pot solicita sprijin pentru atragerea de fonduri necesare lucrărilor de restaurare.
„Poate că există persoane care doresc să cumpere aceste clădiri, având posibilitatea de a le restaura şi pune în valoare”, a adăugat Rocsana Josanu.
Infiltraţii la Cetatea Neamţ şi Beciul Domnesc
O situaţie critică se înregistrează şi la Cetatea Neamţ şi Beciul Domnesc, unde problema infiltraţiilor nu a fost nici până în momentul de faţă rezolvată.
„Suntem în discuţii cu direcţiunea Complexului Muzeal Judeţean, în ceea ce priveşte situaţia de la Cetatea Neamţ şi de la Beciul Domnesc. Domnul director ne-a comunicat că are de gând să ia măsuri şi să facă documentaţia în vederea corectării neregulilor care au apărut din cauza unor investiţii făcute prost. Mai exact, firmele au intervenit fără supravegherea unui specialist, fapt care a condus la producerea acestor erori”, a spus şefa Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural.
În cazul Beciului Domnesc, unitate ce ar fi trebuit deschisă publicului vizitator, lucrurile sunt destul de grave:
„Practic, în Beciul Domnesc, care ar fi trebuit deschis ca unitate muzeală, nu se poate pătrunde. Este grav ce se întâmplă acolo. Pentru că investiția a fost făcută și prin implicarea unor persoane din cadrul Primăriei, va trebui să se sesizeze chiar şi ministerul, să vină să vadă ce s-a întâmplat acolo şi ce măsuri se pot lua pentru remedierea situaţiei”, a adăugat Rocsana Josanu.
Reabilitarea Beciului Domnesc s-a făcut în cadrul proiectului „Restaurare şi punere în valoare a zonei istorice şi culturale Curtea Domnească”, proiect demarat în primăvara anului 2010.
Irina NASTASIU