Părintele Iustin, evocat la Târgul de Carte „Libris Neamț“

parintele Iustin Parvu aparitie editoriala„Dragul meu, acum la noi, la români, este, a fost și rămâne spiritul acesta, de inferioritate în fața străinului, aproape că te dai dezarmat în mâna străinului care îți intră în curte…“ (Părintele Iustin Pârvu)

Astăzi, la ora 15.30, scriitorul Adrian Alui Gheorghe lansează volumele „Părintele Iustin Pârvu. O misiune creștină și românească“ și „Semnele vremii noastre. 7 întâlniri cu părintele Iustin Pârvu“, apărute la editura Doxologia din Iași. Evenimentul se desfășoară în Parcul Tineretului, în cadrul celei de-a V-a ediții a Târgului de Carte „Libris Neamț“ 2015.

Apărută în urmă cu doi ani, cartea „Părintele Iustin Pârvu. O misiune creștină și românească“ reunește dialoguri realizate între anii 2005-2007, reprezentând tot atâtea secvențe din viața și scrierile părintelui Iustin Pârvu. Închis la Aiud, la Gherla, la Periprava, „închis“ în mănăstire, „îngropat în lume“, părintele Iustin n-a făcut decât să reafirme, de fiecare dată, libertatea deplină pe care ți-o oferă credința.

Cât despre demnitatea pe care românii o cedează în fața străinilor, părintele Iustin spunea: „Dragul meu, acum la noi, la români, este, a fost și rămâne spiritul acesta, de inferioritate în fața străinului, aproape că te dai dezarmat în mâna străinului care îți intră în curte. Noi, dintr-un exces de bunătate, de dragoste, am ajuns la această încălecare pe care am permis-o, la o cedare a mândriei chiar. Noi, dacă aveam mai multă demnitate, mai mult prestigiu, noi am fi dobândit mai multă onoare în fața națiunilor lumii. Dar omenia și respectul românilor față de naționalitățile conlocuitoare, ei nu le-au înțeles și le-au luat drept o slăbiciune a noastră“. „După dialogurile cu Părintele Iustin din anii 2005-2006, adunate integral, în ediție definitivă, în volumul «Părintele Iustin Pârvu – o misiune creștină și românească» apărut la Editura Doxologia în 2014, credeam că nimic nu mai e de spus. Însă trecând pe la Petru Vodă, pe la începutul anului 2010, după ce Părintele Iustin a revenit din spitalul de la Cluj-Napoca, de unde tot primeam vești că «a plecat», nu m-am putut abține și am mai înregistrat o convorbire. Apoi, la o vreme, revenind, părintele m-a întrebat: «Nu continuăm?». Și am continuat. Derulând memoria reportofonului, am descoperit că au fost șapte întâlniri în perioada 2010-2011. Acestora li s-au adăugat alte câteva, când am stabilit forma finală a textului. Modalitatea de lucru era următoarea: după ce înregistram pe reportofon o convorbire, o reproduceam pe hârtie și discutam cu părintele fiecare întrebare și fiecare răspuns, până la forma finală. Manuscrisul definitiv era semnat de Părintele Iustin, în momentul în care consideram că totul este în conformitate cu spiritul dialogului. Volumul de față a apărut, cu binecuvântarea Părintelui Iustin Pârvu, într-un tiraj redus, în anul 2011. Motivarea scrierii și editării acestei cărți ține de o grijă obsesivă a Părintelui Iustin ca intelectualul să fie alături de Biserică, misiunea acestuia în societatea noastră fiind una determinantă“, spune Adrian Alui Gheorghe în „Cuvântul înainte“ al volumului „Semnele vremii noastre. 7 întâlniri cu părintele Iustin Pârvu“.

Irina NASTASIU