Părintele Ioanichie Bălan, şapte ani de la mutarea la cele veşnice  

Parintele-Cleopa-Ilie-si-Parintele-Ioanichie-Balan1Pe data de 22 noiembrie se împlinesc şapte ani de la moartea cunoscutului părinte Ioanichie Bălan, unul din marii duhovnici ai Mănăstirii Sihăstria.

Născut la 10 februarie 1930 la Stăniţa, judeţul Neamţ, părintele Ioanichie a intrat în monahism la Sihăstria, pe când avea doar 19 ani. Aici l-a avut ca duhovnic pe părintele Paisie Olaru, care-l va îndruma pe calea vieţuirii monahale, fiind un foarte apropiat ucenic şi al părintelui Cleopa Ilie.

Între anii 1949-1971, părintele Ioanichie este casier, contabil, secretar şi ghid al Mănăstirii Sihăstria. Din anul 1955, va ţine predici către pelerini, care îl vor cunoaşte pe părintele Ioanichie drept unul dintre cei mai înfocaţi luptători duhovniceşti împotriva avortului şi a altor păcate.

Deoarece predicile sale atrăgeau prea multă lume, autorităţile comuniste decid transferarea, între 1971-1990, a părintelui Ioanichie la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Neamţ.

Cu această ocazie, în perioada 1971-1975, părintele Ioanichie urmează cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, pe care le termină cu lucrarea intitulată „Chipuri de călugări îmbunătăţiţi din mănăstirile nemţene”, remarcându-se ca unul dintre cei mai însemnaţi călugări-cărturari ai ţării noastre.

Prin strădania şi râvna părintelui Ioanichie, au văzut lumina tiparului volume precum: „Patericul românesc” (Bucureşti, 1980), „Vetre de sihăstrie românească” (Bucureşti, 1981), „Convorbiri duhovniceşti” (Editura Episcopiei Romanului, volumul I, 1984 şi volumul II, 1988), „Mărturii româneşti la locurile Sfinte” (1986), „Istorioare duhovniceşti (1991), „Călăuza ortodoxă în biserică” (1992), „Călăuza ortodoxă în familie şi societate” (1993), „Rânduiala Sfintei Spovedanii şi a Sfintei Împărtăşanii” (1993), „Părintele Paisie duhovnicul” (1993), „Părintele Cleopa duhovnicul” (1994), „Convorbiri cu teologi ortodocşi străini” (1994), „Viaţa Părintelui Cleopa” (1999), „Sfinte Moaşte din România” (1999), „Sfinte Icoane făcătoare-de-minuni din România (1999) şi „Versuri duhovniceşti” (2006). De asemenea, părintele Ioanichie Bălan a reeditat Vieţile Sfinţilor în 12 Volume, după ediţia mitropolitului Grigorie Dascălul de la Bucureşti şi Căldăruşani, din 1834-1836.

Părintele Ioanichie Bălan a trecut la cele veşnice pe data de 22 noiembrie 2007, la vârsta de 77 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Sihăstria, alături de ceilalţi mari duhovnici Cleopa Ilie, Paisie Olaru, Onufrie Frunză, Ioanichie Moroi sau Marcu Dumitrescu.

 

”În viaţă să fiţi tineri care să sfinţească un loc, o casă, o societate, o generaţie, un cartier şi locul de muncă unde veţi lucra. Prin comportament creştin mai întâi. Ori eşti creştin azi, ori eşti păgân, una din două. Şi creştin ortodox, căci România e ţară ortodoxă. Ţineţi cont ce vă spune un călugăr bătrân şi rău: dacă nu vă ţineţi serios de biserică şi de ortodoxie, prăpăd e cu voi. Ne mănâncă vecinii şi străinii şi păgânii. Dacă vă ţineţi de Biserică, nici ruşii, nici tătarii, nici nemţii, nici alte ţări din Răsărit sau Apus nu vor putea să ne scoată din Carpaţi şi să ne dezlipească de Hristos.” (Arhimandrit Ioanichie Bălan)

Irina NASTASIU