Cu Sebastian Cătănoiu, directorul Parcului Natural Vânători-Neamţ, am tras o raită prin această oază de linişte şi de frumuseţe aparte. Am început cu Ţinutul Zimbrului: „Programul de reintroducere a zimbrului este un proiect pilot pentru România, primii pași realizându-se începând cu anul 2003, responsabilul cu această acţiune fiind dr.ing. Razvan Deju. Unicitatea programului rezultă din modalitatea complexă de abordare: s-a dorit nu numai punerea zimbrului în libertate, ci şi recuperarea spirituală a acestei specii, obţinerea de beneficii pentru comunităţile locale, dezvoltarea durabilă a zonei având zimbrul drept stindard. Dincolo de scopul concret al reintroducerii, existenţa pe termen lung a zimbrului în libertate constituie o garanţie pentru menţinerea biodiversităţii zonei”.
*Tinutul zimbrului, unicat european
Parcul Natural Vânători Neamţ este singurul loc din Europa, în care zimbrul poate fi întâlnit în captivitate, semi-libertate şi în libertate. La Grădina Zoologică Dragoş Vodă unde sunt 6 zimbri în captivitate, în ţarcul de aclimatizare, în suprafaţă 200 ha, lângă Centrul de Vizitare al Parcului, vieţuiesc în semi-libertate 15 zimbri . În libertate trăiesc 18 zimbri maturi si 2 pui fătaţi în iarna anului 2014.
Zona în care se realizează punerile în libertate a zimbrilor aparţine administrativ de comuna Crăcăoani. Este o zonă izolată, un bazin de aproximativ 5000 ha, cu păduri de foioase şi în amestec, cu altitudinea cuprinsă între 800 şi 1000m, optimă din punct de vedere al existenţei zimbrului în condiţii de libertate.
Monitorizarea exemplarelor de zimbri se face cu ajutorul colarelor GPS sau a radio colarelor. După trei ani de la prima eliberare, s-au obţinut o serie de date preliminare cu privire la modul de utilizare a habitatelor şi a deplasării în teritoriu. O primă constatare: zimbrii şi-au extins treptat arealul din libertate, utilizând la nivelul anului 2012 o suprafaţă de 2000 de ha în zone cu păduri de foioase şi în amestec și cu regenerare naturală declanșată. La nivelul anului 2013, această suprafață s-a extins la aproximativ 5000 ha, pentru anul 2014, suprafata fiind de peste 18000 ha.
*Comunitatea monahală, a doua din Europa
Zona Parcului Natural Vânători Neamţ este una omogenă, caracterizată printr-o biodiversitate remarcabilă, recunoscută prin declararea ca sit Natura 2000, dar și prin trăsături culturale și spirituale de excepție: existența unui număr remarcabil de mănăstiri și schituri, prezența Cetătii Neamțului, a muzeelor și caselor memoriale legate de marii scriitori și artiști români.
„Comunitatea monahală prezentă în Parc este a doua ca mărime în Europa, după cea de la Muntele Athos. Comunitatea care se evidenţiază faţă de Muntele Athos prin locarea inedită, pe plan european, fiind situată în zona forestieră. Satele monastice Văratec, Agapia, Neamţ, cu modul lor deosebit de organizare, reprezintă un alt unicat european. De remarcat că Mănăstirile Agapia şi Văratic sunt cele mai mari mănăstiri de maici din lumea ortodoxă.
Valenţele culturale ale Parcului sunt date de existenţa locurilor şi mărturiilor ce atestă şederea sau trecerea lui Creangă, Eminescu, Sadoveanu, Grigorescu, Vlahuţă, Hogaş pe aceste meleaguri. Cetatea Neamţului este un alt obiectiv de interes naţional aflate în raza Parcului”, declară Sebastian Cătănoiu.
Pentru acest amestec unic dintre natură şi spiritualitate, reprezentat de Parcul Natural Vânăori- Neamţ, s-a întocmit documentaţia pentru includerea în Tentative list pentru România, ca prim pas în vederea includerii acestui sit in World Heritage Sites, ca sit mixt cultural şi natural, unicul din România.
În cadrul Parcului Natural Vânători Neamţ se întâlnesc o mare varietate de tipuri de păduri naturale şi seminaturale, alături de alte suprafeţe de pajişti şi păşuni, alcătuind un mozaic de ecosisteme diverse.Toate acestea alcătuiesc un sistem natural de păduri tipice zonei de dealuri şi munţi mijlocii, care împreună cu peisajul antropic asociat, creează o zonă cu un specific aparte.
Tina CONDREA