- Proprietarii şi administratorii care lasă monumentele în paragină riscă amenzi de la 4000 la 8000 de lei
- „Sperăm să găsim înţelegere la nivelul discuţiilor, pentru a nu ajunge la sancţiuni”, spune Roxana Josanu, directorul Centrului pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Neamţ
Situaţia dezastruoasă în care se găsesc clădirile de patrimoniu din judeţul Neamţ nu mai reprezintă pentru nimeni o noutate. Cele mai multe dintre acestea sunt lăsate de izbelişte, principala cauză a abandonării lor fiind lipsa finanţării. Vechile conace boiereşti, care cucereau prin eleganţă şi bun gust, au ajuns sălaşul şobolanilor şi al maidanezilor. Din măreţia de altădată nu a mai rămas astăzi nimic, doar nişte ziduri dărăpănate, invadate de bălării. O întreagă lume, cu oameni remarcabili, cu întâmplări de care se leagă istoria Moldovei, stă îngrămădită sub ruine, aşteptând să fie scoasă la iveală.
Unul din aceste monumente este Conacul Caradja din Grumăzești, construit între anii 1890-1895, de către principele Aristide Caradja, pe domeniul moștenit de la părinți. Principele sosise în România în 1887, după ce urmase studii în Germania și Franța. Casa are un singur nivel, cu o terasă largă în fața unui salon mare, din care se deschid intrările în celelalte încăperi. În jurul conacului a fost amenajat un mic parc dendrologic, alcătuit din arbori seculari de stejar, frasin, carpen, castan, tei, dar și din alte specii rare de arbori și arbuști aduși din întreaga lume.
În acest conac a locuit o lungă perioadă marele entomolog și membru al Academiei Române, Aristide Caradja (1861-1955). Aici, cercetătorul a realizat vestita sa colecție de fluturi, numărând peste 110.000 de exemplare.
După instaurarea comunismului, în conacul Caradja a funcționat Primăria, Poliția, Casa de Nașteri, Biblioteca sau Poșta, iar clădirea a fost oarecum întreținută. Însă, după răsturnarea regimului comunist, conacul și parcul dendrologic au fost revendicate în instanță de urmașii principelui Caradja. În anul 2001, domeniul Caradja din Grumăzești a fost retrocedat celor trei moștenitori ai principelui care au lăsat, însă, monumentul în paragină.
„Conacul de la Grumăzeşti se află într-o stare avansată de degradare. Clădirea a fost iniţial în administrarea Primăriei comunei, după care urmaşii au revendicat-o. Clădirea le-a fost retrocedată şi, din acel moment, a fost lăsată în paragină, proprietarii fiind total dezinteresaţi de administrarea monumentului. Am reuşit să îi găsim pe aceşti urmaşi, este vorba despre trei moştenitori ai lui Aristide Caradja, doi dintre ei locuind în Bucureşti, iar unul în Germania. Am întocmit adresele pentru înştiinţarea lor, i-am informat care sunt obligaţiile proprietarilor de monumente istorice, în baza prevederilor Legii 422 – Legea Monumentelor Istorice. De asemenea, le-am comunicat care sunt sanţiunile, în cazul în care dânşii nu îşi îndeplinesc aceste atribuţii. Aşteptăm un răspuns din partea lor şi bineînţeles că vom monitoriza în continuare această situaţie. Încercăm să-i determinăm pe proprietari să conştientizeze faptul că trebuie să consolideze clădirea, care are probleme serioase şi la acoperiş, şi la faţade, şi la tâmplărie”, a spus Roxana Josanu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Neamţ.
Proprietarii nu ştiu că deţin clădiri de patrimoniu
Din păcate, situaţia în care se află conacul Caradja nu este singulară. Jalnică este şi starea în care se găseşte Conacul Catargi de la Tupilaţi, o adevărată bijuterie arhitecturală a judeţului Neamţ. Socotită pe vremuri drept cea mai frumoasă casă boierească a Moldovei, conacul a aparţinut marelui logofăt Ştefan Constantin Catargi, fiind construit în secolul al XVIII-lea şi refăcut în anul 1842. Izvoarele istorice menţionează însă faptul că pe acel loc ar fi existat o reşedinţă medievală, zidul de incintă şi turnurile de la cele patru colţuri datând din timpul domnitorului Ştefan cel Mare.
După răsturnarea regimului comunist, conacul a trecut în administrarea Primăriei Tupilați care nu s-a preocupat de reabilitarea sa, situația sa juridică fiind incertă.
După 1990, moştenitorii au demarat demersurile pentru retrocedarea proprietăţii confiscate de comunişti. În 2008, aceştia au fost puşi în posesie, solicitând, în 2009, scoaterea monumentului din patrimoniul cultural naţional, pe motiv că nu dispun de bani pentru repararea acestuia, conacul fiind distrus în proporţie de 90%.
„Nu înţelegem de ce proprietarii clădirilor de patrimoniu fac demersuri pentru recăpătarea lor, dacă nu le consolidează şi dacă nu le întreţin! Totuşi, sperăm să găsim înţelegere la nivelul discuţiilor, pentru a nu ajunge la sancţiuni, fiindcă nu dorim acest lucru. Dorim să avem o colaborare bună cu proprietarii şi administratorii de monumente şi să reuşim să mişcăm lucrurile doar la nivel de discuţie. Sperăm ca aceştia să reuşească să conştientizeze că, fiind proprietari de monumente, au anumite obligaţii. Dacă dânşii nu reuşesc să întreţină aceste monumente, au varianta de a solicita ajutorul autorităţilor locale sau centrale sau de a le vinde”, a adăugat Roxana Josanu.
Pe de altă parte, majoritatea proprietarilor de monumente istorice se plâng de faptul că nu au fost informaţi că au în proprietate sau în administrare clădiri – monument istoric şi că ar exista o lege care să prevadă păstrarea şi conservarea monumentelor istorice.
„Într-adevăr, este o carenţă care s-a manifestat la nivelul Direcţiei pentru Cultură şi pe care ne-o asumăm. Direcţia pentru Cultură ar fi trebuit să informeze toţi proprietarii şi administratorii de monumente asupra obligaţiilor ce le revin. Din fericire, acest lucru a fost deja remediat, pentru că instituţiile cu care colaborăm, în speţă compartimentul Patrimoniu din cadrul Inspectoratului de Poliţie Neamţ, a trimis deja înştiinţări tuturor proprietarilor şi administratorilor de monumente de pe raza judeţului, în privinţa acestei situaţii”, a menţionat Roxana Josanu.
20 de monumente, grav afectate
Alături de Conacul Caradja, pe lista de priorităţi a Direcţiei pentru Cultură se află un număr de 20 de monumente, aflate într-o stare avansată de degradare. Între acestea se află conacul Catargi de la Tupilaţi, cele patru clădiri de patrimoniu de la Borca (Liceul „Mihail Sadoveanu”, Casa Administratorului Domeniului Coroanei, Casa Diaconescu şi Poşta), Cazinoul şi clădirea fostului Tribunal de la Bălţăteşti, Biserica de la Poiana Teiului, Biserica „Buna Vestire” din Rediu şi conacul Krupenschi din Podoleni.
„În perioada următoare, voi face adrese către toţi proprietarii şi administratorii de monumente cu probleme din judeţ, pentru a-i informa în legătură cu atribuţiile ce le revin. Cei care încalcă prevederile Legii 422/2001 privind Protejarea Monumentelor Istorice riscă amenzi între 4000 şi 8000 de lei”, spune directoarea Roxana Josanu.
Judeţul Neamţ are un patrimoniu reprezentat de 524 de monumente istorice, de arhitectură, cult şi situri. Indiferenţa proprietarilor şi a autorităţilor faţă de soarta clădirilor de patrimoniu fac ca acestea să dispară şi, odată cu ele, o întreagă istorie care nu reprezintă altceva decât cartea noastră de vizită. Căci fără istorie suntem un popor mort, fără identitate, fără trecut şi fără viitor.
Irina NASTASIU