* Edilul şef pregăteşte un plan de reabilitare şi modernizare a unităţii sanitare prin fonduri europene, pe care-l va înainta la Bruxelles
* Urbea a intrat, deja, într-un proces amplu de refacere a infrastructurii rutiere, de apă şi canalizare
Locuitorii oraşului Bicaz simt că, în sfârşit, li s-a făcut dreptate. „Inima” urbei a fost repornită datorită eforturilor de resuscitare fără precedent susţinute de edilul şef, Nicolae Sălăgean. „Puteţi să ajungeţi şi manager de spital”, i se spune, acum, primarului de Bicaz, omul care a învăţat legislaţia sanitară ca pe apă pentru a-şi putea susţine punctul de vedere documentat şi argumentat. Şi iată că Ministerul Sănătăţii i-a dat avizul pentru redeschiderea Spitalului Orăşenesc Bicaz, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate i-a dat, oficial, asigurări pentru finanţarea unităţii.
În zona arondată trăiesc în jur de 60.000 de suflete. Până la Piatra Neamţ nu mai este nici o unitate sanitară. Pe Valea Bistriţei, din păcate, în nici o comună nu există nici măcar un centru de permanenţă. „La spital se lucrează, acum, intens pentru igienizarea spaţiilor, pentru revizia instalaţiilor. În paralel, punem la punct schema de personal. Am adunat consiliul de administraţie- rămas acelaşi dinainte de aprilie 2011, unitatea având, în continuare, personalitate juridică. Astfel, din consiliul de administraţie fac parte dr. Daniela Marcoci, director adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ, dr. Elena Şerban, de la DSP Neamţ, doi consilieri locali, sunt oameni care doresc să se plece la drum. Sunt destui alţi oameni care, în loc să ne încurajeze, ne cântă Prohodul. Mai e nevoie şi de câte o încurajare. Eu… tot timpul m-am rugat să nu obosesc. Nimeni nu-şi dă seama câtă alergătură a fost, câte umilinţe am îndurat pe la „cele” uşi, pe la Bucureşti”, ne spune Nicolae Sălăgean, primarul oraşului Bicaz, omul care nu s-a lăsat până nu şi-a onorat promisiunea făcută în campania electorală.
Acum, în baza avizului care a fost primit de la Ministerul Sănătăţii şi care consfinţeşte număr de paturi, structură organizatorică, circuite, a fost elaborată organigrama, statul de funcţii. „Aceste documente au fost supuse aprobării Consiliului Local şi, pe baza organigramei şi a statului de funcţii, am început să reconstituim colectivul de salariaţi. Revin specialiştii care au lucrat la Medicină internă, la Cardiologie, la Neurologie, Pediatrie, Radiologie şi aici lucrurile sunt foarte simple. Pentru că, potrivit Ordonanţei 50 din 2012, la reluarea activităţii unităţilor sanitare cu paturi trecute pe acea teribilă listă pentru a le fi sistată finanţarea în ideea de a fi transformate în cămine pentru persoane vârstnice, foştii angajaţi care doresc să revină vor fi primiţi printr-o simplă cerere, fără concurs. Pentru secţia de Ginecologie căutăm, însă, medici, pentru că doctorii pe care i-am avut nu mai doresc să revină. Dacă într-o săptămână nu găsim cel puţin un specialist în zona noastră, vom scoate postul la concurs”, a subliniat primarul Sălăgean.
În ce priveşte personalul mediu sanitar, personal auxiliar, lucrurile sunt mult mai simple. Faptul că înainte de sistarea finanţării spitalul avea 97 de paturi, iar acum 60, sigur că şi numărul de personal scade. Şi atunci, din cei care au fost redistribuiţi la alte spitale, cea mai mare parte doreşte să revină şi, astfel, vor fi acoperite posturile.
Problema finanţării Spitalului Orăşenesc Bicaz este puţin mai delicată pentru că, aşa cum a subliniat edilul şef al urbei, „s-a creat un cerc vicios”. Unitatea nu a putut intra în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ odată cu restul spitalelor din judeţ, în iunie 2014, pentru că nu avea angajat personal. Or, aceasta este condiţia principală pentru finanţare, întrucât CAS plăteşte servicii medicale, iar aceste servicii trebuie efectuate de salariaţi. Neavând salariaţi, nu poţi demonstra că ai activitate. „Numai că, potrivit Ordonanţei de Guvern 103 din 2013, personalul bugetar nu poate fi angajat dacă nu este prevăzută finanţare pentru posturi”, adaugă primarul Sălăgean. „De aici cercul vicios. Eu, ca să pot face angajări, trebuie să am buget. Însă buget vom avea în momentul în care Casa de Sănătate ne va finanţa. Însă Casa nu ne primeşte la contractare dacă nu avem angajat personal. Şi atunci încercăm să facem, în litera legii, în aşa fel încât să avem şi buget şi personal, pentru a putea obţine finanţarea de la CAS Neamţ. Şi iată cum vom proceda: luna aceasta facem o rectificare bugetară vizavi de bugetul local şi vom prevedea fonduri pentru funcţionarea unităţii medicale pe un trimestru. Astfel, vom îndeplini condiţia legală având buget şi putem face angajările fără nici un fel de problemă, după care, având personal, putem merge la Casă şi solicita contract de finanţare a serviciilor medicale”.
Pentru ca finalitatea să fie cea dorită, în sensul obţinerii bugetului necesar funcţionării Spitalului Orăşensc Bicaz, primarul Sălăgean nu s-a complăcut nici de această dată în aşteptare. Imediat după ce a fost refuzat, motivat, de la contractarea cu CAS, a plecat la Bucureşti, la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru a prezenta situaţia şi pentru a solicita, în mod oficial, prevedere bugetară pentru unitatea spitalicească după ce-şi va fi rezolvat problema angajărilor.
„Şi am venit, asigurat, oficial, din partea Casei Naţionale de Sănătate, că pentru Spitalul Bicaz, în momentul în care se va opera rectificare bugetară la nivel naţional, sunt asigurate fonduri „, a punctat primarul Sălăgean. „Acum depindem de acea rectificare bugetară, dar, sincer, sperăm ca la 1 septembrie să putem pleca la drum fără nici un fel de problemă”.
Deocamdată, bicăzenii şi locuitorii de pe Valea Muntelui beneficiază de servicii medicale limitate, acordate de medicii de familie care asigură permanenţa la centrul medical amenajat, cu ajutorul Primăriei Bicaz, în incinta policlinicii. După-amiaza, pe timp de noapte şi în week-end, oamenii au cui se adresa pentru tratemente, prim ajutor, mici intervenţii, dar pentru tot ce depăşeşte competenţele medicilor generalişti este solicitată ambulanţa, iar bolnavii sunt transportaţi, la zeci de kilometri de casă, până la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ.
După redeschidere, spitalul va avea o linie de gardă în serviciul de Urgenţă. Potrivit noilor prevederi, unitatea fiind subordonată Consiliului Local, stabilirea liniilor de gardă revine în sarcina autorităţii, iar primarul deja a pregătit documentaţia pentru a o supune aprobării în plenul şedinţei din această lună.
Domnia sa nu se mulţumeşte, iată, cu puţin. Pentru ca spitalul să poată oferi servicii de calitate în condiţii adecvate, propune reabilitarea spaţiilor şi aducerea lor la standarde europene. Evident, peste spital au trecut ani buni în care s-a reuşit conservarea bunurilor, însă acest lucru nu este suficient. Pot fi făcute îmbunătăţiri care, însă, costă. „Este nevoie de o restaurare a întregului ansamblu de clădiri. Urmează să elaborăm un proiect amplu, de restaurare, reabilitare, extindere şi dotare a spitalului, pe care doresc să-l depun direct la Bruxelles, pentru obţinerea de fonduri nerambursabile”, a subliniat primarul Sălăgean.
* Extindere a reţelei de canalizare cu 12,5 kilometri
În Bicaz mai sunt multe lucruri de rezolvat în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, a apei şi canalizării, reabilitarea termică a blocurilor,dar pentru toate acestea sunt deja făcute planuri de realizare ori chiar sunt proiecte în derulare.
Legat de apă şi canalizare se finalizează acum proiectul demarat în martie. Este vorba despre o extindere a reţelei de canalizare cu 12,5 kilometri şi a celei de apă potabilă cu 2,2 kilometri. Pentru cartierul Izvorul Muntelui, autoritatea locală are planuri mari. Vrea să o declare Zonă turistică de nivel naţional. Pentru aceasta trebuie, însă, canalizare, alimentare cu apă, drumuri foarte bine puse la punct şi alte facilităţi prevăzute de lege.
„Am reuşit şi am introdus pe lista de investiţii, în Masterplanul judeţului, în etapa 2014-2020, partea de alimentare cu apă a cartierului. Trebuie să insistăm şi să introducem şi partea de canalizare”, a precizat primarul Sălăgean.
Edilul şef al urbei a subliniat faptul că se impune scoaterea din oraş a traficului greu, iar pentru asta trebuie realizată o variantă ocolitoare în mod deosebit pentru transportul cimentului, pentru că pe acest segment este ponderea. Traseul este deja stabilit şi se lucrează la proiect. Are în plan şi reabilitarea celeilalte părţi a infrastructurii rutiere, pentru că sunt destul de multe străzi care trebuie amenajate, astfaltate, dar sigur că toate vor fi făcute la timpul lor, pas cu pas, în funcţie de priorităţi.
Pentru reabilitarea termică a tuturor blocurilor din zona centrală a fost, deja, finalizat proiectul şi trebuie demarat imediat după ce vom reuşi să obţinem finanţarea. De altfel, întreaga zonă centrală a intrat într-un proces de reamenajare, atât din punct de vedere arhitectural, cât şi peisagistic. Acelaşi lucru este în proiect şi pentru cartierul Mărceni 2. În cartierul Dodeni sunt, deja, demarate lucrările de amenajare a unui parc de joacă. Acolo este pentru prima dacă când copiii din zonă pot beneficia de un astfel de spaţiu, destinat lor. Până acum, nici un alt edil nu s-a gândit să le facă o aşa bucurie.
* Încă din primul an de mandat, noua conducere a primăriei şi-a „întors privirea” către satele izolate
Din păcate, în Bicaz încă mai sunt zone unde nu există reţea de iluminat public. Or, încă din primul an de mandat, conducerea oraşului s-a preocupat de aducerea, spre civilizaţie, a locuitorilor din zonele lăsate de izbelişte Secu, Izvoru Alb şi Potoci. Ba chiar în Izvoru Alb a reunit satul. Era rupt în două după alunecarea de teren din 2005. Practic, podul din mijlocul satului s-a stricat, iar localnicii au trebuit să găsească rute ocolitoare pentru a ieşi în axial, iar ceilalţi veneau pe drumul forestier. Le-a fost făcut pod, cu o piesă adusă tocmai din Austria.
La Potoci a fost realizată o investiţie destul de importantă, deşi ar fi fost în responsabilitatea celor de la Ape. Acolo, apa a „muşcat” din drum la fiecare viitură şi exista pericolul ca şi acolo apa să despartă, la propriu, localitatea în două. Primarul Sălăgean ne-a declarat că acolo lucrările sunt în plină desfăşurare, pentru că trebuie consolidat drumul. Pentru Potoci, edilul şef are şi alte planuri: unitatea de învăţământ care a fost dezafectată poate fi reamenajată şi transformată în cămin cultural.
Există şi un proiect depus din 2009 la Agenţia de Dezvoltare Nord-Est care a fost trecut undeva, pe o listă de rezervă, dar edilul şef din Bicaz vrea să-l reactualizeze. Se referă la extinderea şi reabilitarea Liceului „Carol I” Bicaz şi, în paralel, a şcolii Gimnaziale nr. 2 din Dodeni unde, de asemenea, nu s-a mai făcut nimic de ani buni.
pagini realizate de Geanina NICORESCU