Pe același traseu, cuprins între Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotelul „Ceahlău“ – Teatrul Tineretului, nemțenii au admirat alaiul format din „Urșii“ de la Asău (județul Bacău), formația „Cerbul“ din comuna Heleșteni (județul Iași), Ansamblul artistic studențesc „Arcanul“ al Universității „Ștefan cel Mare“, Ansamblul folcloric „Străjerii“ din Dolheștii Mici și Grupul folcloric din Ostra (ultimele trei din județul Suceava). Acestora li s-au adăugat, din Neamț, Alaiul de datini și obiceiuri „Roznovenii“ (Roznov), Alaiul de datini și obiceiuri din Trifești, precum și gazdele, respectiv artiștii de la Ansamblul folcloric „Floricică de la munte“ al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“.
Cea de-a 48-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri „Steaua sus răsare“ a avut loc în perioada 27-28 decembrie, fiind organizată de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“, sub patronajul Consiliului Județean Neamț.
Inițiată în anul 1969, manifestarea reunește la Piatra Neamț, în fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, cele mai spectaculoase formații de colindători din județ și din țară.
„Urșii“ de la Asău
Originea jocului Ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urși, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la niște prieteni din Dărmănești. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creația lui, rămânând unică și reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs (și a avut ideea jocului ursului pe par, joc moștenit și azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiția moștenită de la tatăl său, ajungând să strângă în jurul lui un număr impresionant de oameni. Ceata urșilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini și obiceiuri românești.
Cerbul de la Heleșteni, județul Iași
Cerbul din comuna Heleșteni, județul Iași, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Pașcani-Târgu Frumos-Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formația a participat la importante festivaluri de datini și obiceiuri din Moldova (la Iași, Pașcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei). Repertoriul „Cerbului de la Heleșteni“ include cele două momente importante: jocul cerbului și descântecul acestuia.
Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptății și purității. Masca „Cerbului“ de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecționat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele și ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moșnegi și babe“, de muzicanți și dansatori cu sau fără mască, îmbrăcați în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind „contaminat“ cu alte reprezentări zoomorfe.
Ansamblul artistic studențesc „Arcanul“
Ansamblul artistic studențesc „Arcanul“ al Universității „Ștefan cel Mare“ Suceava a fost înființat în anul 1963, de către maestrul coregraf Gheorghe Văduva, sub imboldul asistentului Sava și a rectorului Constantin Ciopraga. După 1964, ansamblul a început participările la concursurile studențești naționale (București, Iași, Cluj) și la evenimentele culturale ale vremii, participând, la TVR București, la o emisiune de divertisment regizată de inegalabilul Alexandru Bocăneț, în 1967. În 1968, formația de jocuri populare primește prima mențiune din istoria ansamblului, la Festivalul național al artei studențești București.
Ansamblul „Arcanul“ s-a făcut cu adevărat remarcat în anul 1970, când a participat la Festivalul Național Studențesc de Folclor de la Cluj Napoca, de unde s-a întors cu numeroase premii, inclusiv premiul I pentru Ansambluri Folclorice Studențești. Din acel an, ansamblul s-a clasat în mod constant pe locuri fruntașe în toate concursurile la care a participat și a început să fie prezent nu doar la manifestările artistice locale și naționale, dar și la cele internaționale, reprezentând România la Festivalul Internațional Studențesc de la Skopje (Macedonia), din toamna anului 1970.
După 1973, coregrafia Ansamblului a fost asigurată de Aurelian Ciornei, Andrei Lungeanu, Viorica Iosif și Friedrich Șvarț. Activitatea Ansamblului a fost oarecum discontinuă între anii 1987-1990, când Institutul de Învățământ Superior Suceava și-a pierdut independența administrativă, fiind transformat în Institut de Subingineri și subordonat Institutului Politehnic „Gh. Asachi“ din Iași, decizie ce s-a repercutat și asupra activității ansamblului.
După 1990, când Institutul de Subingineri devine Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava, la inițiativa coordonatorului Ansamblului din acea perioadă, dr. ing. Mihai Gramaticu, regretatul maestru Friedrich Șvarț a preluat coregrafia ansamblului, contribuind la revigorarea și dezvoltarea formației de jocuri populare. Din anul 2005 și până în prezent, coregrafia ansamblului este asigurată de ing. Ioan-Ilie Nemțoi, absolvent al Universității „Ștefan cel Mare“ din Suceava, sub atenta îndrumare a maestrului coregraf Viorel Vatamaniuc.
Irina NASTASIU