Doctor
MIRON ITZHAK
Psiholog principal clinician cu drept de supervizare
La ședința următoare cu doamna, după vorbele băiatului ei despre casa elvețiană, spune doamna: Pe baza discuției cu băiatul meu și după ce am simțit că necăjesc pe toată lumea, am hotărât să accept să merg la ospiciu!.
În țările dezvoltate, acest ospiciu este o casă frumoasă, luminată, mobilată foarte frumos în care au dreptul să intre persoane la care tratamentul medical nu-și mai face efectul și se folosesc tratamentele spirituale, psihologice, paleative.
În România există câteva astfel de ospicii, printre care unul în București și altele în Brașov și Oradea.
Eu, personal, am fost uimit de decizia ei. Știam că ea suferă enorm de durere și nu acceptă nici un calmant, nici un medicament care să amelioreze aceste dureri. Nu am înțeles, la prima vedere cum, dintr-o data, s-a decis să accepte regulile total opuse convingerilor ei. Am întrebat-o și mi-a răspuns că ea în casa ei era regina casei, ea deține controlul maximal și prin acest control și dominanță a dat dovadă că ea continua să trăiască. În casa ei nu poate lua medicamente pentru atunci o să se simtă că nu ea deține controlul. Dar, prin faptul că nu mai poate suporta durerile și că nu mai vrea să necăjească pe copiii ei a hotărât să meargă la ospiciu, unde nu va fi casa ei și o să poată să se lase îndrumată și dirijată.
Am înțeles-o. Pentru ea, casa reprezenta cea mai mare putere și dominanță. Așa a fost și mama ei. Ea a vrut foarte mult să arate cât este de puternică și, prin această deținere a controlului a arătat putere. Dar, din păcate, nu mai poate și boala, încet-încet, a învins-o până la renunțarea dominanței și puterii. I-am spus că a luat o decizie foarte interesantă, surprinzătoare și poate că Dumnezeu tot va fi cu tine. Au fost cazuri în care în ultima stație în acest ospiciu a venit iluminarea și s-a creat o schimbare psihologică ce a dus la stoparea evoluției cancerului. În cazul ei, această iluminare ar consta în conștientizarea faptului de a vedea ce a adus-o la acest cancer, cum și de ce a avut nevoie să dețină controlul și dominanta în casă și cum a afectat-o așa de tare în boala ei. Și poate că există, dacă nu e prea târziu, o soluție de compromis între valorile atât de rigide pe care le-a avut, și viață.
Sau nu o să poată să facă față lipsei de control și, după prima data când i se vor da medicamentele pentru a o adormi și să amelioreze situația, ea nu va fi de acord, și o să fie nevoită să abandoneze această soluție. În acest caz, nu mai văd nici o posiblitate de schimbare.
În acest articol, m-am ocupat de doamna bolnavă de cancer și situația ei care o duce, aparent, la ultima stație. Lipsa de sprijin familial face ca doamna să trebuiască să se lupte și să supraviețuiască mai greu acestor condiții. Dar, din păcate, până acum, cu toate că au trecut câțiva ani de la apariția bolii, încă nu a făcut nici o schimbare profundă ca să poată boala să se amelioreze. Dacă ea o să fie de acord cu acest sistem și să o lase la o parte, altora, nevoia de a domina, vor fi două posibilități: acceptarea plecării dintre noi într-un mod mai ușor și mai lejer pentru ea și a doua- dacă încă nu a ajuns din punct de vedere medical pe ultima treaptă, e posibil să se poate ameliora boala atunci când te lași îndrumat de alții. E clar că are acum o provocare și o sarcină foarte grea dacă nu imposibilă, să reziste schimbării la regulile ospiciului. Din nefericire, după cum o cunosc de pe parcursul anilor, nu va rezista și va continua lupta până la terminarea și epuizarea ei totală.
Dumneavoastră ce ați alege în situații identice: să mă duc la ospiciu sau să rămân acasă? Sau încă și mai drastic, să aleg casa elvețiană?
Dr.
MIRON ITZHAK
Psiholog principal clinician cu drept de
supervizare
Director Institut Miron- Cabinet de pshihologie
Piatra
Neamț,
str. Mihai Eminescu, nr. 3, bl. D4 sc. B ap. 37 parter
Tel
0233/236146; 0233/234426; 0724/225214
e-mail: miron@ambra.ro
site:
www.psiholog-dr-miron-itzhak.ro