* Cine s-a gândit că face o afacere cu terenuri cumpărate ieftin şi vândute scump străinilor, s-a înşelat
* În Neamţ sunt doar mici parcele disponibile, pentru că suprafeţele de zeci de hectare s-au vândut încă de acum 10-15 ani
Legea care prevede că terenurile agricole pot fi vândute între persoane fizice, inclusiv orice cetăţean european poate veni să cumpere în România, va fi adoptată până la 1 ianuarie 2014. Acum, proiectul a fost lansat în dezbatere publică şi mai poate suferi modificări. Terenul agricol din extravilanul localităţilor poate fi cumpărat, în varianta proiectului, şi de către islandezi, norvegieni sau cetăţeni din Liechtenstein. Dacă mai au ce, desigur, şi nu doar ei, ci şi toţi cei vizaţi de această lege, întrucât terenurile agricole deţinute de români sunt fărâmiţate, iar suprafeţele mari sunt deţinute în arendă.
În Neamţ situaţia este similară. Te-ai fi aşteptat ca apropierea datei când legea va intra în vigoare să trezească piaţa imobiliară şi cei care până acum au tot copt un plan de înavuţire rapidă să dea lovitura şi să-i aştepte pregătiţi pe străni. Dar nu e chiar aşa, notarii cu care am stat ieri de vorbă au spus că nu sunt asaltaţi de clienţi în ultima vreme şi motivul este cât se poate de simplu. Cine a avut de cumpărat, a cam făcut-o. Acum 10 – 15 ani s-au cam tranşat “liniile” în agricultură, atunci s-au achiziţionat mari suprafeţe pentru că ţăranii intraseră în posesia pământului pe care strămoşii lor l-au avut înainte de colectivizare şi ofertele atractive nu i-au lăsat pe mulţi indiferenţi. Atunci, pământul nu era fărâmiţat în parceluţe şi cine a vrut să investească în agricultură a putut cumpăra suprafeţe pretabile. Pe de altă parte, cei care n-au vrut să vândă, l-au dat în arendă şi acum sunt mulţi arendaşi care au sute de hectare în administrare. Dacă arendaşul este persoană juridică, noua lege îl poate ajuta acum să devină proprietar peste pământul pe care l-a ţinut şi l-a muncit. Acum 15 ani au fost şi mulţi străini care au cumpărat terenuri agricole şi apoi şi-au înfiinţat societăţi comerciale prin care au administrat activitatea. Aşa că, spun notarii, mari schimbări nu prea mai au cum să apară. Interesul vreunui cetăţean european pentru a veni să trăiască în România se poate rezolva acum, omul putând deveni proprietar pe terenul respectiv, însă astfel de situaţii nu înseamnă mari investiţii.
Legea vânzării terenurillor agricole străinilor are şi un caracter principial, prin care se transmite europenilor că ne-am integrat ca legislaţie principiului liberei circulaţii a dreptului de proprietate. Dar mai important pare a fi de departe un alt aspect.
“Pentru prima dată în ţara noastră în această materie se acordă dreptul de preemţiune arendaşului”, spune Ştefan Isache, preşedintele Camerei Notarilor Publici Bacău care răspunde de notarii nemţeni. “Omul care vrea să-şi vândă terenul va face oferta mai întâi arendaşului, ceea ce e firesc. Sunt patru categorii de preemtori pe care-i pomeneşte legea aflată acum în fază de proiect. Pe lângă arendaşi, legea se mai referă la vecini, poate sunt interesaţi să-şi crească suprafaţa pe care o au şi atunci vor cumpăra de la vecinii care vor să vândă. De asemenea, co-proprietarii au drept de preemţiune şi cei cu vechime de cinci ani în agricultură. Rămâne de văzut care va fi forma finală a legii, însă mari afaceri cu terenuri acum nu se mai pot face, la Neamţ nu mai sunt terenuri agricole mari, suprafeţe care să intereseze eventualii investitori”.
Vânzătorul va trebui să meargă la primărie să-şi anunţe intenţia, iar primăria este cea care afişează oferta în decurs de 15 zile, aceasta putând fi studiată timp de 90 de zile.
Cristina IORDACHE