*Plafonul veniturilor – 100.000 euro
A fost modificată condiția privind nivelul veniturilor realizate, de la 65.000 euro la 100.000 euro. Astfel, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
- a) a realizat venituri, altele decât cele obținute din desfășurarea activităților, prevăzute la art. 48 alin. (6); b) a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale; c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile; d) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale; e) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.
*Trei niveluri de impozitare
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor prevăzute la art.51 alin.(1) din Legea 227/2015 cu modificările și completările ulterioare, sunt următoarele:
– 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
– 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
– 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Prin excepție de la prevederile anterioare, pentru persoanele juridice române nou-înființate, care au cel puțin un salariat și sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acționarii/asociații lor nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice, cota de impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice române, potrivit legii. Cota de impozitare se aplică până la sfârșitul trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni. Aceste prevederi se aplică dacă, în cadrul unei perioade de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea nu se află în următoarele situații:
– lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale, potrivit legii;
– dizolvarea fără lichidare, potrivit legii;
– inactivitate temporară, potrivit legii;
– declararea pe propria răspundere a nedesfășurării de activități la sediul social/sediile secundare, potrivit legii;
– majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi acționari/asociați;
– acționarii/asociații săi vând/cesionează/schimbă titlurile de participare deținute.
Condiția privitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se efectuează în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective. În cazul în care persoana juridică română nou-înființată nu mai are niciun salariat în primele 24 de luni, aceasta aplică cotele prevăzute la alin. (1) al art.51 începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea. Pentru persoana juridică cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, condiția se consideră îndeplinită dacă în cursul trimestrului respectiv este angajat un nou salariat. Prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Condiția se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:
– au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
– au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În cazul în care, în cursul anului fiscal, numărul de salariați se modifică, cotele de impozitare de 1% / 2% / 3% se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea, potrivit legii.
Pentru microîntreprinderile care au un salariat, respectiv 2 salariați și care aplică cotele de impozitare de 1% respective 2% al căror raport de muncă încetează, condiția referitoare la numărul de salariați se consideră îndeplinită dacă în cursul aceluiași trimestru sunt angajați noi salariați.
Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat sau au unul sau 2 salariați, în situația în care numărul acestora se modifică, în scopul menținerii/modificării cotelor de impozitare, noii salariați trebuie angajați cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni.
*Alte noutăți
Au fost modificate regulile de ieșire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderii în cursul anului . Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre aceste limite. Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități în domeniul bancar, in domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii; în domeniul jocurilor de noroc; precum si activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor natural, datorează impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv.
A fost modificata baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Din baza impozabila care o constituie veniturile din orice sursă, se scad și următoarele:
– veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
– veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
– despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
– veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă se adaugă și:
– rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;
– rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.
Termenele de declarare a mențiunilor au fost modificate astfel:
– persoanele juridice care se înființează în cursul unui an fiscal, precum și microîntreprinderile care ies din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor comunică organelor fiscale competente aplicarea/ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
– persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plătește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condițiile impuse la art. 47 lit. d) și e) referitoare la capitalul social si aflarea in dizolvare urmata de lichidare, nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.
Cristina IORDACHE