Normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, aprobate printr-un ordin al ministrului sănătăţii din 2011, suportă o serie de modificări și completări orivind organizarea şi funcţionarea. Conform proiectului legismativ supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Sănătăţii, aceste completări sunt necesare pentru mai buna funcţionare a sistemului de asistenţă medicală primară în centrele de permanenţă şi vor ajuta, implicit, la transmiterea coerentă a informaţiilor medicale privind starea pacientului, de la un cabinet medical de urgenţă către medicul curant şi mai departe, în registrul electronic al pacientului. Spre exemplu, doctorul din centrul de permanenţă va elibera pacientului o scrisoare medicală, pe care pacientul o va prezenta în zilele următoare la medicul său de familie pentru informare asupra diagnosticului și tratamentului administrat în cabinetul de urgenţă. În ceea ce priveşte înfiinţarea unui centru de permanenţă, pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă , aceasta se poate realiza prin voința liber exprimată a minimum 2 medici de familie, titulari de cabinete de medicină de familie, indiferent de forma de organizare, care pot coopta alți medici de familie pentru a se constitui un grup de 7 medici. În situațiile în care un medic de familie își pierde dreptul de practică medicală, se îmbolnăvește, survine decesul sau dorește să părăsească grupul de medici care participă la serviciul în regim de gardă în centrul de permanență, convenția și, implicit, centrul de permanență funcționează în continuare dacă medicii rămași consideră că pot derula activitatea în centrul de permanență. Şi medicii care nu sunt titular de cabinet vor putea fi cooptaţi în echipa centrelor de permanenţă Conform actului normative aflat în dezbatere publică, medicul care participă la serviciul în regim de gardă în centrul de permanență și care dorește să părăsească grupul de medici va notifica în scris medicul coordonator cu cel puțin 60 de zile anterior părăsirii grupului. În situația în care se dorește înființarea unui centru de permanență, dar numărul medicilor din zonă este mai mic decât numărul minim de 5, atunci pot fi cooptați medici de familie care nu sunt titulari de cabinet pentru a constitui echipele de gardă necesare funcționării centrului de permanență. În situația în care echipele de gardă asigură continuitatea asistenței medicale primare în cadrul unui centru de permanență mobil, se consemnează locația de la nivelul căreia fiecare medic de familie participant la asociere asigură continuitatea asistenței medicale primare. Tarif orar de gardă majorat, trusă de urgenţă asigurată de medic Conform proiectului de acti normativ, medicii de familie care participă la constituirea unui centru de permanență asigurând continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă, în spațiul pus la dispoziție de consiliul local, suportă și cheltuielile cu dotarea și menținerea trusei de urgență cu medicamente și materiale sanitare, situație în care tariful orar al medicului de 40 lei/oră se majorează cu 4 lei/oră, pentru fiecare medic de familie care activează în cadrul centrului de permanență, indiferent dacă este medic titular sau medic angajat. Tariful orar pentru asistenții medicali care desfășoară serviciul în regim de gardă în cadrul centrelor de permanență se determină în funcție de salariul negociat, care cuprinde toate sporurile și contribuțiile aferente și nu poate fi mai mic de 20 lei/oră și mai mare de 22,5 lei/oră. Pentru veniturile realizate se calculează și se virează cotele potrivit reglementărilor legale în vigoare. Centrele de permanenţă, verificate de DSP şi CAS Controlul privind respectarea asigurării continuității asistenței medicale primare în regim de gardă în centrele de permanență se exercită cel puțin anual de comisii mixte formate din reprezentanți ai direcțiilor de sănătate publică și ai casei de asigurări de sănătate, în funcție de domeniul de competență. La nivel local, odată intrat în vigoare normativul, monitorizarea și evaluarea activității centrelor de permanență se realizează trimestrial de către direcțiile de sănătate publică județene şi cuprind în principal următoarele elemente: analiza datelor de activitate raportate de fiecare centru de permanență; identificarea, analizarea și soluționarea, în limitele competențelor instituționale, a problemelor apărute în cadrul organizării și funcționării fiecărui centru de permanență; adoptarea măsurilor de îmbunătățire a organizării și funcționării fiecărui centru de permanență și implementarea acestora. Direcțiile de sănătate publică județene au obligația de a elabora trimestrial un raport privind activitatea fiecărui centru de permanență, pe care îl vor transmite Ministerului Sănătății până cel târziu la data de 30 a lunii următoare încheierii trimestrului.
Geanina NICORESCU