Nihil sine Geo Convinge judecătorul(XVIII)

 

* Învinge judecătorul? un fel de recenziea cărții lui Adrian Toni Neacșu *Tot despre scris

 Capitolul 9 Stilul documentelor juridice.

Autorul pur și simplu continuă să ne învețe cum să scriem, cum să aranjăm textul și cum să-l punem în pagină.

Sunt lucruri de-a dreptul simple, normale, și totuși mulți dintre noi au nevoie de aceste sfaturi. De ce oare? Vă spun la urmă.

„Aspectul paginii este extrem de important. El poate încuraja sau descuraja o lectură“.

Atenție la marginile documentului. El trebuie să poată fi îndosariat, rămânând vizibil în stânga, iar în dreapta sus trebuie lăsat loc pentru ceva vize puse de receptor.

„Claritatea este zeul suprem căruia trebuie să i se închine toată strădania avocatului. Propoziții scurte, fraze scurte, paragrafe scurte. Acestea sunt ofrandele aduse zeului numit claritate!“

„Textul scris trebuie să fie mereu cu diacritice, oricât de greu ar fi asta“. (Da’ de ce ar fi așa greu? întreb și eu, GM.) Autorul ne dă ca exemplu cuvântul Miluta, scris fără diacritice: e om sau femeie? Eu, GM, vă pot da exemple multe din dosarele mele: Numele Tanasa, poate fi Tănasă, ori Tanasă… De multe ori am întâlnit oameni care pur și simplu nu știau cum îi cheamă – așa glumeam eu, de vreme ce chiar ei înșiși se prezentau puțin diferit față de actul de identitate.

Despre claritate, o chestie foarte drăguță: „Virgula este cel mai întâlnit semn de punctuație. Punctul este însă un prieten mai bun al lizibilității…“

„Judecătorul întâi vede apoi citește documentul. … O intrare teatrală poate face mai mult decât ore întregi de strădanie calculată“.

„Nu înghesuiți textul“.

„Latina e o limbă moartă“, deci nu abuza de citate deștepte, căci nu vei impresiona pe nimeni.

Textele invocate, citate, e bine să le pui la dispoziția judecătorului, pe foi separate, inclusiv cu indicarea datelor complete ale ediției.

Și multe altele.

Dar am zis că vă spun la urmă de ce aceste reguli elementare nu sunt totuși la îndemâna oricui. E simplu. E totuși vorba despre un nivel de cultură pe care îl ai sau nu-l ai. El nu poate fi decât rezultatul prieteniei de o viață cu cartea și cu oamenii de carte.

Jud. Gheorghe Moroșanu

nihilsinegeo@yahoo.com