Potrivit Companiei Naționale de Prognoză, în județul Neamț se întâlnește cel mai mic salariu net din România din acest an, însă nici în anii trecuți nu se stătea cu mult mai bine, Neamțul alternând pe locurile 1-2 la cel mai mic salariu, cu județul Covasna.
„Suntem printre ultimele locuri privind salariu mediu net, mai avem vreo 3 sau 4 județe în urma noastră, dar și privind numărul de pensionari raportați la un angajat din mediu productiv“, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie Neamț, Mihai Apopii, în ultima conferință de presă susținută la sediul Camerei.
În județ, există un singur salariat la 1,4 pensionari. Doar 4 firme au circa 1.000 de salariați.
„De exemplu, indicii producției industriale au scăzut cu 10,7% față de 2015, ceea ce face ca Neamțul să ocupe ultimul loc din clasament“, a precizat Mihai Apopii.
Potrivit Economica.net, principalul angajator din județ e firma de pază Grup Est Security (circa 3.700 de angajați), urmat de ArcelorMittal Tubular Products, din Roman, TWR Airbags, Rifil și Kober, toate cu sub o mie de angajați.
„Declinul veniturilor din județ este accelerat. În 2013, de exemplu, Neamț avea patru județe sub el la capitolul câștig salarial mediu net (Botoșani, Harghita, Covasna și Bihor).
Cetățenii din alte 16 județe au în medie câștiguri de sub 1.900 de lei. În numai șapte județe din toată țara, inclusiv București-Ilfov, sunt salarii peste sau apropiate de media națională.
Salarii mici, sub 1.800 lei, sunt întâlnite și în Vâlcea (1.725 lei medie net lunar), Harghita (1.713 lei), Covasna (1.747 lei), Bihor (1.734 lei)“, precizează site-ul de specialitate.
„Faptul că au crescut salariile foarte mult în sectorul bugetar a creat o presiune asupra resursei umane din mediul privat. Dacă, până în prezent, migrația forței de muncă era spre exterior sau spre zona de vest a țării, acum a început din sectorul privat spre sectorul bugetar, chiar dacă persoanele în cauză nu sunt calificate pentru meseriile pentru care se duc. Faptul că îți pleacă din mediul privat oamenii în care ai investit ani și ani, pentru că, până la urmă, este firesc să se ducă la un salariu mai mare, îți decapitalizează resursa umană. Dacă pentru mediul privat singura cale de creștere a salariului este creșterea productivității muncii, la bugetari care sunt aceste criterii? Nu am nimic împotriva creșterilor salariale din domeniul bugetar, însă acestea ar trebui făcute în baza performanțelor pe care le realizează angajații. Măresc un salariu, dar am nevoie de niște criterii de performanță, de ceva măsurabil“, a mai spus președintele Camerei de Comerț în cea mai recentă conferință.
În Neamț, numărul bugetarilor pare un mister. Până acum, nimeni nu a reușit să afle câți bugetari sunt în județ, lucru greu de crezut, chiar și pentru președintele CCI: „Dacă, pe mediul privat, numărul angajaților se cunoaște foarte clar, în sectorul bugetar nu se știe cu exactitate numărul acestora. Dacă am face o analiză pe ce firme s-au înființat în Neamț și ce firme au dispărut sunt tot cam atâtea. Important este să ne uităm câți angajați au fost în firmele care au dispărut și câți sunt în firmele care se înființează. Atunci vom avea o proiecție reală“.
Fără intervenția statului, eficacitatea în mediul de afaceri nu poate crește. „Trebuie să se găsească în mediul privat acele măsuri care să permită un cost al forței de muncă, dar unul care să se ducă în buzunarele muncitorilor. Adică, dacă eu obțin cu 10% mai puțin, fiscalitatea pe muncă nu o bag în buzunar, o bag în salariul omului, ca omul să rămână în firma respectivă“, mai opinează Mihai Apopii.
Pentru județul Neamț, indicii producției industriale au scăzut cu 10,7% față de anul 2015, iar indicii cifrei de afaceri pe total au crescut cu 4,3%. După indicii producției industriale, Neamț este pe ultimul loc pe țară.
Numărul salariaților în 2016, era în creștere cu 3.418 persoane față de anul precedent, iar numărul persoanelor salariate reprezintă 14,41% din totalul populației (locul 36 pe țară).
Mariana OLTEAN TUDOSE