Anul 2018 a marcat aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. Ultimele 6 luni ale anului au fost, pe alocuri, presărate cu tensiuni și dificultăți, însă țara noastră trebuie să își păstreze parcursul european, să nu uităm sacrificiile pe care le-au făcut înaintașii noștri pentru întregirea neamului.
În exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor de deputat ales în Parlamentul României am folosit o serie de instrumente (întrebări, interpelări, luări de cuvânt în Plenul Camerei Deputaţilor, iniţierea de propuneri legislative, depunerea de moţiuni de cenzură, declaraţii politice) pentru a-mi întări sprijinul faţă de cetăţenii care m-au ales şi pentru a deveni un partener activ pentru societatea civilă în ansamblul ei.
Ca obiectiv central al activităţii parlamentare, și în sesiunea parlamentară septembrie – decembrie 2018, regiunea Moldovei istorice a dominat agenda mea. Fie că a fost vorba despre domeniul transporturilor, sănătăţii, educaţiei, mediului, apelor, pădurilor am pledat pentru cauza şi nevoile oamenilor de aici. S-a făcut un prim pas prin adoptarea legii care prevede construcția autostrăzii Moldovei, însă pe de altă parte, așa cum a subliniat în mai multe rânduri comisarul european pentru dezvoltare, nu se fac suficiente eforturi pentru atragerea de fonduri europene, care să fie investite în dezvoltarea Regiunii Nord – Est. De aceea, voi fi consecvent misiunii de a reprezanta nevoile stringente din regiunea Moldovei, pentru construcția spitalului regional și pentru orice proiect de investiții care va ajuta la creșterea nivelului de trai al cetățenilor.
Mă raliez la ideea că Moldova trebuie să devină un pol regional de dezvoltare durabilă, asftel încât tinerii să rămână aici, iar cei plecați să se întoarcă acasă. Continui să cred și să susțin, prin acțiunile mele politice, că poporul român are nevoie mai mult ca oricând să rămână unit. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi să aibă un rol bine determinat.
Priorități
*Autostrada Moldovei – începerea lucrărilor pentru Autostrada Unirii
În a doua parte a anului 2018 s-a făcut un pas important pentru unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră. Legea care prevede construcția autostrăzii Unirii a fost adoptată de Parlament și promulgată de președintele Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii publice. Deși au existat multe semne de întrebare, solicitări și apel la rațiune, important este ca în 2019 să fie demarate lucrările pentru construcția autostrăzii A8.
Amintesc că partea de Nord – Est a României pare ruptă de restul țării, geografic, reprezentând extremitatea estică a UE. Această zonă se confruntă cu o serie de vulnerabilități care riscă să o diferențieze într-un sens negativ față de celelalte regiuni ale țării. Este vorba despre întârzierea privind începerea și finalizarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere de interes național, care generează excluziune socială, dezvoltare caducă, economie slab dezvoltată, grad ridicat de îndatorare.
*Pregătirea pentru perioada când România va prelua președinția Uniunii Europene
România a preluat de la data de 1 ianuarie președinția Consiliului Uniunii Europene, o „misiune” de o importanță vitală pentru țara noastră, dar și pentru restul țărilor din Uniunea Europeană. În cadrul întâlnirilor și a conferințelor externe, la care am participat în calitate de deputat, am susținut că România este capabilă să asigure cu profesionalism acest mandat important.
Din punctul meu de vedere, România are resursele necesare pentru a urmări următoarele obiective:
• Creșterea importanței pe scena europeană; • Ocuparea unei părți de influență la nivel european;
• Intrarea mai avantajoasă în zona euro și în spațiul Schengen;
• Posibilitatea de a menaja mai ușor interesele noastre pe scena europeană cu obligațiile care decurg din parteneriatul strategic cu SUA;
• Dezvoltare mai rapidă a țării (investiții mai mari, câștigarea / recâștigarea unor piețe de desfacere, protejarea mai bună a persoanelor fizice și juridice românești etc.).
În contextul reflecțiilor privind viitorul UE, în momentul concretizării unor pași în direcția aprofundării integrării europene, aceasta din urmă trebuie să fie dublată de o consolidare reală a controlului democratic asupra instituțiilor politice ale Uniunii.
În ipoteza revizuirii în viitor a tratatelor pe care se întemeiază UE, România, alături de celelalte state membre, trebuie să se implice în mod activ în dezbateri. Integrarea diferențiată nu trebuie să conducă la excluderea/ marginalizarea statelor membre. Pe de altă parte, aprofundarea integrării europene trebuie însoțită de aplicarea mai riguroasă a principiului subsidiarității.
Cred că Summitul de la Sibiu, din mai 2019, susceptibil să clarifice direcții ale integrării europene, va atrage suplimentar atenția publică europeană asupra/va spori vizibilitatea/profilul internațional țării noastre.
*Politicile în domeniul infrastructurii rutiere și feroviare
Dezvoltarea unei rețele eficiente și durabile de drumuri expres și autostrăzi care să interconecteze toate regiunile României cu UE. În acest sens, pentru zona de Nord–Est a țării sunt planificate pentru a fi construite următoarele infrastructuri rutiere, ca părți ale Autostrăzii Est–Vest (Montana): tronsonul Târgu Mureș–Târgu Neamț (valoare estimată la 2.942 milioane euro, având ca perioadă de realizare 2017-2019) și tronsonul Târgu Neamț – Iași – Ungheni (valoare estimată 1.129 milioane euro, având ca perioadă de execuție a lucrării 2019-2022). De asemenea, în cadrul Coridorului IX paneuropean ar trebui realizate următoarele tronsoane de drum: drumurile expres Focșani—Bacău (428.3 mil. euro), Bacău—Pașcani (388.95 mil. euro) având ca perioadă de execuție a lucrării intervalul de timp 2019—2021 și drumuri expres: Pașcani—Suceava (289.99 mil. euro), Suceava—Siret (196.20 mil. euro) a căror perioadă de execuție a lucrării nu este precizată.
Tot în cadrul infrastructurii de transport, un aspect important, care vizează UE vine în contextul consolidării platformei de colaborare politico – economică „Iniţiativa celor Trei Mări”. În dimensiunea transportului, proiectul „RAIL 2 SE” ce prevede modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa ce are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare cu dublă întrebuințare civilă și militară, atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României.
Activitate legislative
În perioada septembrie – decembrie 2018 am transmis ministerelor 40 de întrebări/interpelări, am susținut 12 declarații politice, în care am vorbit despre diverse probleme care trebuie rezolvate, am semnat și susținut 9 propuneri legislative, am semnat 7 moțiuni simple și o moțiune de cenzură.
Alte inițiative legislative:
• Proiect de Lege privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Târgu Mureş, Autostrada Unirii, Lege 291/2018;
• Propunere legislativă pentru modificarea articolului 16 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011;
• Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale;
• Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2013 pentru finanţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi imunologie „Cantacuzino” în vederea realizării Planului national de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei, generate de epidemii şi pandemii şi încredinţarea prestării unor servicii de interes economic general instituţiilor aflate în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătăţii;
• Propunere legislativă pentru modificarea Anexei 3 la Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România;
• Propunere legislativă privind înfiinţarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii;
• Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.16 din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Propunere legislativă privind finanţarea şi implementarea Programului „Tineri în Parlament”;
• Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor
Totodată, ca membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Georgia, unde sunt secretar, cu Republica Turcia și cu Republica Populară Chineză am participat la o serie de întâlniri și dezbateri.
Activitate în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
Activitatea în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost intensă şi dinamică, urmărind să răspundă, deopotrivă, necesităţilor legislative şi atribuţiilor care îi revin ca instrument instituţional pentru relaţia dintre Parlamentul României şi instituţiile pe care le controlează. De asemenea, o activitatea distinctă au constituit-o vizitele bilaterale pe care Comisia le-a efectuat ca organism de lucru al Parlamentului României pentru dezvoltarea relaţiilor în baza principiilor diplomaţiei parlamentare.
Activitatea legislativă în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a urmărit dezbaterea proiectelor de lege care fac obiectul Comisiei. În toate proiectele de lege am votat, alături de colegii mei, în acord cu nevoile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale României.
Am luat parte la vizitele de informare şi documentare efectuate la Ministerul Apărării Naţionale (MApN), Ministerul de Interne (MAI) şi a structurilor subordonate acestora, precum şi la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi la Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP).
Ca deputat membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională am participat în perioada 24 – 25 septembrie la cea de-a treia reuniune a Grupului mixt de control parlamentar asupra EUROPOL, unde România și-a prezentat prioritățile ce vor defini din punct de vedere al afacerilor interne cele șase luni de Președinție a Consiliului Uniunii Europene.
Dezbaterile plenare au vizat protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, precum și contribuția EUROPOL privind lupta împotriva infracțiunilor din spectrul financiar.
Totodată, în intervenția sa, domnul Julian King, comisar european pentru securitatea UE, a subliniat importanța acestui organism menit să sprijine prevenirea și combaterea crimei organizate, a terorismului și a altor forme de violență care afectează mai multe state membre.
Consider că orice orice formă de asigurare a protecției cetățenilor europeni trebuie susținută, iar cooperarea interstatală și interinstituțională este esențială pentru eficiența operațională, atâta timp cât este îndeplinită condiția fundamentală de protecție a datelor cu caracter personal.
În perioda 25-26 octombrie, alături de colegii din cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, am efectuat o vizită la Zagreb, la invitația omologilor din Parlamentul croat.
Am participat la mai multe întâlniri cu omologii croați: cu vicepreședintele Željko Reiner, cu președintele Comitetului pentru Apărare Igor Dragovan, cu președintele Comitetului pentru Politică Internă și Securitate Națională Ranko Ostojic, cu viceliderul Grupului de prietenie Croația – România al Parlamentului Croației Bozica Makar, cu președintele Comisiei pentru afaceri externe a Saborului Miro Kovac și alți colegi parlamentari croați.
Pornind de la dinamica extraordinară a relațiilor bilaterale, discuțiile au vizat necesitatea îmbunătățirii cooperării parlamentare, importanța Inițiativei celor „Trei Mări”, posibilitatea susținerii unor teme de interes comun prin Trio-ul de Președinții RO-FI-HR ale Consiliului UE, precum și cooperarea pe dimensiunea apărării.
Alături de colegii deputați din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională l-am primit în data de 26 noiembrie 2018 pe Ángel Losada, Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru Sahel, al cărui mandat se întemeiază pe obiectivul unei contribuţii active la eforturile de asigurare a unei păci durabile, a securităţii şi dezvoltării în regiune.
În cadrul întâlnirii Ángel Losada a prezentat concepţia geostrategică asupra regiunii şi cooperarea cu organismele internaţionale care pot acţiona în complementaritate cu instrumentele Uniunii. Partea română a subliniat poziţia fermă a statului nostru privind susţinerea constantă a securităţii internaţionale.
Activitate externă
Activitatea externă a fost subsumată participărilor în cadrul sesiunilor de lucru ale diferitelor comisii din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Cu acest prilej vă reamintesc că sunt membru supleant în Delegaţia Parlamentului României la APCE, îndeplinind următoarele funcţii:
• Vicepreşedinte: Subcomitetul privind problemele de criminalitate şi lupta împotriva terorismului;
• Membru: Subcomitetul pentru relaţiile cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD);
• Membru supleant: Comisia pentru afaceri juridice şi drepturile omului (Alina Gorghiu);
• Membru supleant: Comisia pentru afaceri politice şi democraţie (Attila Korodi);
Prima vizită pe care am efectuat-o a fost la Paris, în perioada 10-13 septembrie, unde am participat la lucrările Comisiilor pentru afaceri juridice şi drepturile omului şi pentru afaceri politice şi democraţie ale APCE. Dintre cele 17 puncte înregistrate pentru a fi dezbătute, amintesc: proiect de raport cu tema „Acordarea de acces nelimitat la statele membre, inclusiv la zonele gri, de către organismele de monitorizare a drepturilor omului ale Consiliului Europei şi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite”; proiect de raport cu tema „Încheierea unor acorduri în cadrul procedurilor penale: necesitatea unor standarde minime pentru sistemele de exonerare la proces”; document conceptual – Propunerea de introducere pe ordinea de zi a Comisiei APCE a unui punct cu tema „Aspecte actuale privind domeniul juridic şi drepturile omului”; moţiune de rezoluţie cu tema „Lupta împotriva corupţiei. Principiile generale ale responsabilităţii politice”.
Ce-a dea doua deplasare am efectuat-o la Strasbourg, în perioada 8-12 octombrie 2018, unde am luat parte la cea de-a patra parte a Sesiunii Ordinare a APCE, în cadrul Comisiei pentru afaceri politice şi democraţie. Discuţiile au vizat mai multe subiecte din spectrul securitar al Europei, în special cele din arealul ţărilor cu ieşire la Marea Mediterană. Au fost antamate dezbateri şi în jurul problemei creşterii radicalizării islamice în Europa şi întăririi colaborării dintre APCE şi ONU.
În ceea ce priveşte Proiectul de rezoluţie privind consolidarea procesului decizional al APCE privind acreditările și votul, la finalul dezbaterii membrii APCE au decis trimiterea lui înapoi la Comisia de regulament, urmând a fi dezbătut în plenul APCE la o dată ulterioară. Propunerea, care a necesitat o majoritate simplă, a fost aprobată cu 99 de voturi pentru, 79 împotrivă și 16 abțineri.
În marja programului de lucru al celei de-a patra parte a Sesiunii Ordinare a APCE am avut o intervenţie (11 octombrie 2018) în legătură cu vizita pe care am efectuat-o în Italia în perioada 20-22 iunie, unde am luat parte la cea de-a 62-a reuniune a Consiliului pentru Alegeri Democratice din cadrul Comisiei de la Veneţia.
De asemenea, în pregătirea raportului meu pe tema „Evaluarea parteneriatului pentru democraţie acordat Parlamentului Republicii Kârgâzstan”, din cadrul Comisiei pentru afaceri juridice si democraţie, am avut o întrevedere cu parlamentarul Saidulla Kanbolotovich Nyshanov din Republica Kârgâzstan.
În perioada 26-29 octombrie 2018 am participat în Misiunea APCE de monitorizare a alegerilor prezidențiale din Georgia. Climatul și competiția au fost de apreciat, ceea ce arată că acest stat îmbrățișează valorile democratice. Relaţiile bilaterale româno – georgiene se situează la un nivel foarte bun, fiind caracterizate de o frecvenţă susţinută a contactelor politice şi de cooperare pragmatică, orientată spre susţinerea agendei euro – atlantice, respectiv a agendei de asociere politică şi integrare economică a Georgiei cu UE. Menţionez că relaţiile noastre nu sunt gravate de dosare contencioase.
Ultima deplasare am făcut-o la Paris, în perioada 7-14 decembrie 2018, unde a avut loc reuniunea Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului. Agenda de lucru a fost consistentă cuprinzând 15 subiecte care au fost dezbătute în cele 7 zile de lucru. Printre acestea, amintesc: Proiect de raport cu tema „Compatibilitatea legii Sharia cu Convenţia europeană privind drepturile omului: pot statele semnatare ale Convenţiei să semneze «Declaraţia de la Cairo»?”; Proiect de raport cu tema ”Asigurarea unei mai bune monitorizări a recomandărilor CPT: rolul sporit al APCE şi al parlamentelor naţionale”; Memorandum introductiv cu tema „Cererile de extrădare şi abuzul de proces”; Memorandum introductiv cu tema „Noi provocări în lupta împotriva crimei organizate şi spălării banilor – necesitatea de a îmbunătăţi cooperarea internaţională” ; „Evaluarea statutului de partener pentru democrație a Parlamentului Republicii Kârgâzstan” al cărui raportor am fost.
Aici am prezentat premisele de la care se pleacă în analizarea problemei raportului: „(…) Este important să urmărim evoluţiile politice din ultimele luni, precum şi cum funcţionează Parteneriatul pentru democraţie în această ţară, statut acordat Parlamentului din Kârgâzstan în aprilie 2014. Implementarea reformelor pentru întărirea democraţiei, a statului de drept şi respectarea drepturilor omului stau la baza unui parteneriat eficient. Totodată, este nevoie de o prezenţă, o participare şi un dialog active din partea colegilor noştri din Parlamentul Kârgâz pentru ca parteneriatul cu acest stat să fie unul productiv”.
Activitate în teritoriu
Activitatea politică, atât ca deputat de Neamț, cât și ca președinte al organizației județene PNL Neamț, s-a concentrat pe două direcții: mai multe întâlniri directe cu cetățenii și, în paralel, reprezentarea problemelor acestora pentru a fi rezolvate. În acest sens am avut discuții cu primarii, am purtat corespondență cu ministerele și alte instituții alte statului pe probleme punctuale care au trebuit rezolvate în județul Neamț.
Activitate politică în cadrul Partidului Național Liberal
Activitatea externă a fost subsumată participărilor în cadrul sesiunilor de lucru ale diferitelor comisii din cadrul Adunării Parlamentare. Activitatea politică în cadrul PNL s-a materializat în ultimele 6 luni ale anului 2018 în exercitarea funcției de președinte al PNL Neamț, atât la nivel județean, cât și la nivel national. Am organizat și participat la mai multe ședințe de BPJ și CDJ alături de colegii liberali din Neamț, la ședințe ale Biroului Politic Național al PNL sau la Consiliul Național. Totodată, prin votul meu din calitatea de deputat am susținut politic proiectele de lege promovate de PNL în Parlament pentru a îmbunătăți traiul de viață al cetățenilor din zona Moldovei, dar și din România.