În sălile Cetăţii Neamţului, vizitatorii calcă în bălţi
În ultimii ani, prin distrugerea intenţionată a patrimoniului cultural şi arhitectural al ţării noastre, ca urmare a ignoranţei şi corupţiei autorităţilor publice locale şi centrale, are loc un proces ireversibil de falsificare a istoriei naţionale. Distrugerea monumentelor de arhitectură ocrotite prin lege, construirea unor clădiri moderne în imediata vecinătate a monumentelor istorice, încălcarea normelor elementare de restaurare a edificiilor cu statut de monument, împânzirea centrelor istorice cu tarabe şi publicitatea excesivă, inclusiv pe faţadele monumentelor de arhitectură conduc, încet, dar sigur, către dispariţia noastră ca stat, către trecerea în uitare a identităţii naţionale.
Potrivit Legii 422/2001, în jurul monumentelor istorice se instituie o zonă de protecţie, pe o rază de 100 de metri în localităţile urbane, 200 de metri în localităţile rurale şi 500 de metri în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric. Lucrările la clădirile aflate în zona de protecţie a unui monument istoric nu se pot desfăşura fără avizul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, respectiv al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Cu toate acestea, şi în judeţul Neamţ, ca, de altfel, în întreaga ţară, sunt semnalate încălcări ale prevederilor legale, prin construcţiile ridicate în imediata vecinătate a monumentelor istorice, respectiv în zonele de protecţie.
“Siturile au o problemă comună: primarii au obligaţia să le semnaleze, potrivit Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Însă nici ei nu au o situaţie clară, deoarece multe dintre situri se află pe terenuri care au fost retrocedate proprietarilor, în unele situaţii nefiind clarificată problema titlurilor de proprietate. În consecinţă, se înregistrează încălcări ale legii, intrându-se în zonele de protecţie a monumentelor”, ne-a declarat Victor Munteanu, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Neamţ.
Gravă este şi situaţia monumentele istorice din judeţ, mare parte dintre acestea aflându-se într-o stare avansată de degradare. „În ceea ce priveşte monumentele istorice din grupele A şi B, o parte sunt în stare de colaps, altele în precolaps, iar altele într-o stare mediocră de conservare. Am început un control la cele 537 de monumente istorice înregistrate în judeţul Neamţ, pentru a constata starea lor de conservare. Ne confruntăm, însă, cu problema lipsei personalului, în momentul de faţă instituţia noastră având doar 5 angajaţi. Am înaintat o notă de fundamentare către minister, în vederea deblocării a două posturi, respectiv un post de ahitect şi unul de arheolog, pentru a ne putea desfăşura activitatea”, a adăugat Victor Munteanu.
Cetatea Neamţului, de la extaz la agonie
Cea mai gravă situaţie se înregistrează la Cetatea Neamţului, al cărei proces de restaurare a costat 3 milioane de euro. Dincolo de modul neadecvat în care s-a efectuat restaurarea unui monument istoric de o asemenea importanţă – vechile ziduri ale cetăţii fiind modernizate cu geamuri de termopan – apa se infiltrează pe lângă ferestre şi prin acoperiş, vizitatorii păşind prin bălţi. Mai grav, obiectele de patrimoniu ale monumentului riscă să fie distruse din cauza condiţiilor precare din interior.
„Am constat situaţia gravă de la Cetatea Neamţului, considerată o adevărată icoană a neamului românesc. În toate sălile a pătruns apa, cu toate că s-a investit o sumă foarte mare în restaurarea monumentului. În consecinţă, am atenţionat Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, urmând să le trimitem şi un avertisment. Dacă situaţia nu va fi remediată, atunci vom trece la amenzi”, a menţionat directorul Victor Munteanu.
Reabilitarea Cetăţii Neamţ a fost realizată în anii 2007-2008, în cadrul programului Phare 2004, prin contribuţia financiară a Consiliului Judeţean Neamţ, în colaborare cu Primăria Târgu-Neamţ.
Studiul de fezabilitate şi proiectul de specialitate au fost întocmite de către arhitecţii Gheorghe Sion şi Corneliu Constantin din cadrul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice Bucureşti, iar antreprenorul lucrărilor a fost S.C. IASICON S.A. Iaşi . Iniţierea, proiectarea şi organizarea expoziţiei permanente din Cetatea Neamţ aparţin Complexului Muzeal Judeţean Neamţ.
„Noi am făcut demult o sesizare către Consiliul Judeţean, privind problemele de la Cetatea Neamţului, urmând ca o echipă de proiectanţi să remedieze situaţia. Între timp, intervenim în mod constant pentru a asigura întreţinerea în condiţii optime a expoziţiei: am montat instalaţii de dezumidificare, asigurăm întreţinerea instalaţiei electrice, verificăm periodic nivelul umidităţii, adică facem tot ceea ce stă în atribuţiile noastre, ca administratori”, ne-a declarat Dorin Nicola, directorul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ.
Nu ştim în grija cui se află monumentele şi clădirile de patrimoniu, un lucru însă e cert: în fiecare zi mai dispare un dram din istoria ţării, strivit de nepăsarea noastră, a tuturor. Bijuterii arhitecturale sau cetăţi medievale sunt sluţite prin renovări aberante, ori lăsate în paragină. Oare câte asemenea dovezi ale trecutului nostru mai trebuie distruse, până când vom conştientiza că fără istorie suntem un popor mort?
Irina NASTASIU