Ieri, la Biblioteca Judeţeană, a avut loc evenimentul dezvelirii unui basorelief al cărturarului G. T. Kirileanu, eveniment prilejuit de împlinirea a 54 de ani de la trecerea veşnicie a fondatorului bibliotecii. Cu aceeaşi ocazie, a fost dezvelită şi o placă omagială amintind de istoricul bibliotecii judeţene.
„Ziua de 13 noiembrie este o zi pe care noi o respectăm, pentru că ţine de unul din momentele vieţii celui care a întemeiat acest aşezământ de cultură, şi anume Gheorghe Teodorescu Kirileanu. E un moment de continuă reîntemeiere spirituală a acestui spaţiu, pentru că Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” este o instituţie care se reformulează continuu, prin activitatea pe care o susţine, prin personalităţile şi prin profesioniştii care îşi desfăşoară aici activitatea. Consider că Biblioteca Judeţeană Neamţ este o instituţie foarte importantă pentru comunitatea locală, pentru cultura nemţeană şi naţională. Astăzi vom inaugura o piatră de identitate, care vorbeşte despre temeinicia acestei instituţii. Prin această placă omagială am ţinut să marcăm pe cei care au slujit, de-a lungul timpului, biblioteca”, a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene G. T. Kirileanu.
Placa omagială cuprinde numele fondatorului Bibliotecii Judeţene, acad. G. T. Kirileanu – cel care a donat oraşului Piatra-Neamţ peste 30.000 de volume – precum şi al directorilor care au marcat viaţa acestei instituţii: prof. Virgil Gaftiniuc (1958 – 1961), prof. Ioan Eugen Drăgan (1961 – 1971), prof. Elena Didoiu (1971 – 1989), ing. Costache Munteanu (1989 – 1990) şi prof. Constantin Bostan (1990 – 2013).
Biblioteca Judeţeană, punte între trecut şi viitor
Momentul dezvelirii plăcii omagiale a fost urmat de o rugăciune de binecuvântare, rostită de părintele scriitor Dorin Ploscaru şi de înmânarea unor distincţii foştilor bibliotecari ai Bibliotecii Judeţene Neamţ, pentru nobila misiune de slujire a cărţii.
Prof. Ioan Eugen Drăgan: „Sunt onorat să particip la această adunare şi le mulţumesc celor care m-au invitat. Munca cu cartea, în perioada cât am condus biblioteca, a fost foarte grea. Atunci am înfiinţat, în raionul Piatra-Neamţ, peste 30 de biblioteci comunale, iar cei care lucrau aici se aflau atât la sediu, cât şi în deplasări la bibliotecile comunale. A fost o muncă ordonată, mulţi scriitori fiind invitaţi să organizeze întâlniri culturale în comunele din judeţ, între aceştia amintindu-i pe Dumitru Almaş sau Paul Anghel.”
Prof. Elena Didoiu: „Am gravat în inimă binele ce mi s-a făcut venind de la Iaşi, de la Biblioteca Universitară, aici, la Piatra-Neamţ, unde m-am putut afirma în acest domeniu. M-am bucurat de sprijinul autorităţilor locale care au decis să construiască la Piatra-Neamţ prima bibliotecă publică din România. Eram un colectiv de şapte oameni, lucram într-o casă particulară, fiind dornici să satisfacem dorinţele de lectură ale populaţiei de atunci. Apoi, biblioteca a devenit judeţeană, deschizându-se biblioteci în toate satele, comunele şi oraşele municipiului.”
Prof. Constantin Bostan: „Am avut şansa să devin director în aprilie 1990, parcurgând perioade de lungi nevoinţe materiale. Vreo 18 – 19 ani, bibliotecarii lucrau iarna la maxim 10 – 11 grade. De asemenea, ne-am luptat mulţi ani cu infiltraţiile de pânză freatică şi nu este bibliotecar care să nu fi purtat fonduri de carte de cel puţin 3 – 4 ori, din mână în mână. Acum lucrurile s-au schimbat. După 1990, practic ne-am dublat spaţiile funcţionale, deschizând filiala din Mărăţei şi filiala de carte străină. De-a lungul a opt ani s-a construit şi corpul B, iar podul a fost transformat într-un spaţiu funcţional, devenind Teatru de Joacă. De asemenea, de la o bibliotecă cu 17 salariaţi, în 1990, am ajuns la 54 de angajaţi, în urmă cu câţiva ani, Biblioteca Judeţeană Neamţ fiind, la ora actuală, biblioteca cu cea mai diversificată ofertă de servicii publice din ţară şi cu un personal format din oameni potriviţi la locul potrivit.”
G. T. Kirileanu, omul care a îmbogăţit Biblioteca Judeţeană
Gheorghe Teodorescu Kirileanu s-a născut la 13 martie 1872, la Holda-Broșteni în judeţul Suceava şi a murit la 13 noiembrie 1960, la Piatra-Neamț. A fost un important cărturar, bibliofil, folclorist și editor român, membru de onoare al Academiei Române.
G. T. Kirileanu a atras atenția asupra risipirii manuscriselor lui Creangă, la zece ani după trecerea acestuia în veșnicie, devenind, din 1906, cel mai important și longeviv editor al scrierilor lui Ion Creangă. A fost, de asemenea, unul din primii editori ai scrierilor politice ale lui Eminescu.
În 1906, G. T. Kirileanu a intrat în serviciul Casei Regale, unde a primit răspunderea corespondenței în limba română și a petițiilor către suverani. Din 1909, a devenit și bibliotecar al Palatului Regal, precum și apropiat colaborator al Prințului Barbu Știrbey. A fost înlăturat din post în 1930, la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea. Din 1935 s-a stabilit la Piatra-Neamț, în casa anume construită pentru el și biblioteca sa, pe str. Ștefan cel Mare nr. 25.
La 24 februarie 1956, a donat orașului Piatra-Neamţ inestimabila sa bibliotecă de circa 30.000 de volume, cu publicații dintre anii 1630-1960.
Irina NASTASIU