Persoanele care au lucrat mai puţin de şase ani în grupa I de muncă ar putea ieşi la pensie mai devreme, potrivit unui act normativ adoptat recent de Senat. Măsura are un caracter reparatoriu, întrucât legislaţia în vigoare prevede că de reducerea vârstei de pensionare beneficiază doar persoanele care au efectuat un stagiu minim de şase ani în grupa I de muncă.
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea art. 55 şi art. 158 din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice modifică Legea pensiilor, recunoscând grupa I de muncă pentru toate persoanele care au cel puţin 2 ani lucraţi în această grupă, ca fiind activitate desfăşurată în condiţii speciale.
„La stabilirea stagiului de cotizare realizat în condiţii deosebite sunt luate în calcul, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, şi perioadele de vechime în muncă mai mici de 2 ani realizate în grupa I de muncă şi grupa a II-a de muncă, până la data de 1 aprilie 2001”, se precizează în proiectul de act normativ. (sursa avocatnet.ro)
În prezent, „potrivit prevederilor Legii nr.263/2010, modificată şi actualizată, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de lege din care un stagiu minim de 6 ani în grupa I de muncă pot beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare de 3 ani, în timp ce persoanele care au realizat stagiul minim de 6 ani în condiţii deosebite (grupa II de muncă) pot beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare de 1 an”, ne-a spus Oana Fodor, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Neamţ.
Cine va beneficia de reduceri la vârsta de pensionare?
Conform legii pensiilor, din grupa I de muncă fac parte locurile de muncă din mai multe domenii, dintre care:
– unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
-activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;
-activităţile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
-aviaţia civilă;
– activitatea din sectoarele care utilizează materii explozive, pulberi şi muniţii;
– activitatea din locurile de muncă încadrate în categoriile de risc radiologic III şi IV din centrale nuclearoelectrice, unităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, unităţi de fabricare a combustibilului nuclear, unităţi de tratare şi depozitare a deşeurilor radioactive, instalaţii radiologice şi alte instalaţii nucleare;
-activitatea desfăşurată în subteran la construcţii hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum şi de centrale electrice subterane, la exploatări din cariere prin tuneluri şi galerii;
– activitatea desfăşurată în subteran: lucrări de construcţii, întreţinere şi reparaţii de tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum şi galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de 8 m;
-activităţile desfăşurate în subteran în cadrul metroului;
– activitatea de exploatare portuară desfăşurată de docheri şi de docheri- mecanizatori;
– activitatea desfăşurată de personalul navigant din unităţile de transport maritim şi fluvial, care lucrează în sala maşinilor de pe navele maritime şi fluviale cu capacitate de peste 600 CP;
-lucrări permanente sub apă la suprapresiune: scafandri şi chesonieri;
– activitatea desfăşurată de personalul de pe platforme marine;
-activitatea desfăşurată de personalul care lucrează în exploatări forestiere: fasonatori, corhanitori, funicularişti, tractorişti, conducători de tractoare articulate forestiere, sortatori.
Irina NASTASIU