Spectaculoase sunt poroşeniţele (tabachere cu praf de puşcă), purtate la brâu de răzeşii din Bucovina, până în anul 1900. După ce au apărut cartuşele, poroşeniţa a rămas o simplă piesă de muzeu. Ne-au impresionat, deopotrivă, pocalele mici pentru ţuică şi pocalele mari pentru bere şi vin, realizate din corn de mânzat, folosite după cum spun cronicile vremii, de însuşi Ştefan cel Mare. „Pocalele sunt foarte apreciate pentru că băuturile consumate din aceste vase sunt foarte gustoase”, ne spune Gheorghe Zofotă.
Cât despre procesul prin care trece cornul până devine pocal, meşterul povesteşte:
„Coarnele se cumpără de la abator. Apoi se pun la fiert, se golesc de miez şi se aruncă într-o cadă cu zeamă de var. După trei zile se scot şi se prelucrează, se şmirgheşluiesc, se lăcuiesc şi se decorează”. Preţul unui pocal variază de la 30 la 40 de lei.
Tot în categoria produselor vânătoreşti intră şi ornamentele din păr de mistreţ, ornamentele din păr de bursuc (federbuşurile) şi rozetele din păr de ciută, care împodobesc pălăriile vânătorilor. Pentru aceste ornamente inedite, Gheorghe Zofotă a fost premiat atât în ţară, cât şi peste hotare.
Nu în ultimul rând, renumitul meşter ne prezintă sărăriţa (recipient pentru păstrat sarea), realizată din coarne de cerb. „Niciodată sarea nu se moaie dacă e păstrată în sărăriţă, deoarece cornul de cerb nu permite umiditatea”, mai spune meşterul.
Remarcabile sunt și polonicul din corn de cerb, chemătoarele, puşca de Bucovina, bastoanele, baltagele şi fluieraşul de Bucovina, realizat din ţeavă de alamă.
Gheorghe Zofotă este pasionat de cinegetică din 2005, de când a ieșit la pensie. Dacă iniţial s-a apucat de treabă pentru a-şi suplimenta pensia de macaragiu, treptat a ajuns să se dedice cu pasiune artei şi meşteşugului său.
Meșteșugul cunoscut de Gheorghe Zofotă este, din păcate, pe cale de dispariţie, în momentul de față meşterul fiind singurul făuritor de cinegetică din Bucovina și neavând niciun ucenic dornic să ducă tradiția mai departe.
Irina NASTASIU