Meșterul popular Ionela Lungu va reprezenta județul Neamț la tradiționalul Târg al Mărțișorului, desfășurat, în perioada 26 februarie – 1 martie, la Muzeul Național al Țăranului Român. Artizanul nemțean vine, și în acest an, în fața iubitorilor de artă populară cu mărțișoare inedite, realizată cu multă trudă și migală. Fascinată de personajele copilăriei sale, Ionela Lungu dă viață unui boț de humă din malurile Ozanei, însuflețind pe Păcală, tușa Mărioara, Moș Ion Roată sau Dănilă Prepeleac sub forma unor figurine unicat.
„Încă din copilărie am îndrăgit meșteșugurile. Lucrul de mână l-am deprins de la mama, care a fost educatoare. Arta populară am descoperit-o însă mai târziu, după absolvirea facultății, când am venit în Humulești, în casa socrilor mei“, spune Ionela Lungu.
Amuzante și atractive, în același timp, ineditele figurine nu sunt altceva decât o chintesență a satului moldovenesc și a artei tradiționale românești. Ceea ce la început a fost o simplă joacă a devenit, ulterior, o adevărată pasiune.
„La început, a fost o joacă. Socrul meu bătea lutul pentru o bucătărie de vară, iar eu și soțul meu, studenți fiind, am început să modelăm niște figurine. Într-o vacanță ulterioară, m-am apucat să le și pictez. Apoi, am stricat căciula socrului meu și am făcut din ea niște căciulițe mai mici pe care le-am lipit pe capul personajelor. În timp, m-am specializat în modelarea figurinelor. Recitind poveștile lui Creangă, am intrat în pielea personajelor și am încercat să le redau cât bine trăsăturile, accentuând latura lor caricaturală“, își amintește meșterul popular.
Succesul obținut a determinat-o pe Ionela Lungu să participe la diferite expoziții, fiind invitată, an de an, și la Muzeul Țăranului Român din București. Totodată, s-a dedicat și carierei didactice, lucrând ca profesor coordonator în diferite tabere de creație.
Artă populară în miniatură
Pentru figurinele de dimensiuni mai mari, procedeul implică mai multe etape: mai întâi se modelează lutul prin apăsare, în căușul palmelor, apoi se realizează nasul, urechile, și restul capului. Lutul este lăsat 2–3 zile ca să se usuce, iar apoi fața este șmirgheluită, până dispar toate amprentele degetelor. Figurinele prind apoi viață prin adăugarea culorilor.
„Pentru culoarea tenului, folosesc o combinație inventată de mine între var lavabil și oxid de fier, apoi colorez restul feței, dând expresie personajului. Ulterior, fixez culorile cu un lac mat și mă ocup de cusutul căciulițelor. Lipesc părul personajelor, realizat din lâna de la oițe. Femeile au păr din flori de cânepă, iar băsmăluțele sunt confecționate din baticuri autentice“, explică Ionela Lungu.
Pentru mărțișoare, lucrul implică ceva mai multă migală, având în vedere că pentru o figurină se folosește lut cât buricul degetului.
„Mărțișoarele le fac foarte mici, însă respectând aceeași tehnică. Pentru nări, folosesc un croșet, iar băsmăluțele și căciulițele le fac în miniatură“, adaugă meșterul.
Structura târgului de anul acesta continuă tradiția ultimelor târguri organizate de MNTR, dând publicului posibilitatea de a se întâlni cu o ofertă bogată prin unicitatea, creativitatea și diversitatea mărțișoarelor.
În peisajul târgurilor bucureștene, Târgul Mărțișorului de la MNTR valorifică obiectul handmade, punând accent pe inovație, încurajând creativitatea artistică și meșteșugul capabil să fie reînnoit cu noi particularități care să comunice prin expresivitate, imaginație, simț al umorului semnificațiile mai vechi sau mai noi ale mărțișorului. Participanții invitați (studenți, artiști, meșteșugari) folosesc ca sursă de inspirație lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologia urbană, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.
Irina NASTASIU