Moartea unei copile în vârstă de 11 ani, nepoată a cosmonautului Dumitru Prunariu, a şocat o ţară întreagă şi totodată a ridicat multe semne de întrebare. De ce încă se moare din cauza meningitei meningococice şi cum să ne ferim de infecţiile greu de anihilat. De la începutul acestui an şi până la 1 august la nivel naţional, potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, au fost diagnosticate 28 de cazuri, dintre care unul soldat cu deces. În aceeaşi perioadă a anului trecut au fost confirmate 43 de cazuri. În judeţul nostru, potrivit medicului infecţionist Valentin Goga, şeful secţiei Boli infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, ultimul caz diagnosticat cu meningită meningococică a fost depistat şi tratat în urmă cu cinci ani.
Infecţia meningococică este o boală infecţioasă acută, din grupul infecţiilor respiratorii, provocată de meningococi, bacterii care se transmit de la omul bolnav la cel sănătos prin aeropicături şi afectează mucoasa nazofaringiană, meningele, creierul, alte organe şi sisteme, exprimându-se prin diverse forme clinice.
„Nu ne-am mai confruntat de cinci ani de zile cu astfel de cazuri, iar mortalitate nu s-a mai înregistrat de vreo 25 de ani în judeţul Neamţ. Dar asta nu înseamnă că nu suntem expuşi la îmbolnăvire. Factorii externi ne pot influenţa dacă nu respectăm, în primul rând, normele de igienă proprie. Evident, populaţia are, în acest moment, un status imunolog bun şi asta pentru că se prezintă la medic pentru orice răceală şi se tratează. Şi nivelul de trai este altul faţă de acum 25 de ani, avem la dispoziţie metode de depistare eficiente şi tratamente pe măsură. Şi nu în ultimul rând acum, în colectivităţi, se pune accent pe triajul epidemiologic. Prin examenul bacteriologic al exudatului nazal se pot identifica diferiţi germeni, printre care meningococul. O „simplă” rinită ori faringită poate conduce spre meningită, în sensul că virusul deschide calea bacteriilor. Aşa cum este posibil să apară streptococul hemolitic în gât, poate să apară şi meningococul. Depistat la timp, poate fi anihilat. Trebuie însă subliniat faptul că semnele clinice ale bolii nu sunt specifice. De aceea, sfătuiesc populaţia ca la cel mai mic semn de febră, durere de cap mai pronunţată, durere de burtă şi chiar diaree să se prezinte de urgenţă la medic”, a subliniat dr. Goga.
Meningita meningococică începe acut sau chiar brusc cu o cefalee difuză, progresantă şi chinuitoare, insomnie, creşterea temperaturii, într-un timp scurt, până la 40-41 de grade Celsius, vomă repetată şi uneori cu simptome de nazofaringită. Pe fondul cefaleei pronunţate apar rapid şi devin pronunţate în timp scurt semnele meningiene (de afectare a meningelor şi creierului). După una-două zile, în cazuri grave, iar uneori şi mai rapid, dacă boala nu este diagnosticată, apar pierderi ale stării de conştienţă.
Nepoata cosmonautului Dumitru Prunariu a murit, duminica trecută, la scurt timp după ce a fost dusă, în stare gravă, la Institutul „Matei Balş” din Bucureşti, unde a fost diagnosticată cu meningită meningococică. Arina Prunariu, în vârstă de 11 ani, fusese cu câteva zile înainte într-o tabără la Capidava, în judeţul Constanţa.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, fata s-a simţit foarte rău, iar părinţii au chemat o ambulanţă, fiind trimis un echipaj de la o salvare privată, care i-ar fi pus diagnosticul de faringo-amigdalită şi enterocolită şi i-ar fi dat tratament pentru aceste boli. Duminică dimineaţă, pentru că fata se simţea tot mai rău, părinţii au dus-o la Institutul „Matei Balş”, unde medicii i-au pus diagnosticul de infecţie meningococică severă, iar câteva ore mai târziu a decedat. În cauză a fost deschis dosar de moarte suspectă.
Potrivit medicului Goga, vaccinul împotriva meningitei se poate face după vârsta de 2 luni, însă nu este obligatoriu în România, aşa încât ar mai putea fi achiziţionat doar din farmacii. Însă nici farmaciile din Neamţ nu-l mai au pe stoc de ani de zile.
Geanina NICORESCU