Maria Tănase, „Pasărea Măiastră” a muzicii româneşti

maria tanasePe data de 22 iunie 1963, la nici 50 de ani, se stingea din viaţă Maria Tănase, „Pasărea Măiastră” a muzicii româneşti, cea care mai bine de trei decenii a încântat publicul cu binecunoscutele ei piese, inspirând generații întregi de rapsozi.

Maria Tănase a venit pe lume la 25 septembrie 1913, în familia Anei Munteanu, originară din comuna Carta (Făgăraș) și a lui Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Primul contact cu lumea artistică îl are în 1934, când e angajată la revista „Cărăbuș“. Cariera artistei începe, însă, odată cu debutul radiofonic din 20 februarie 1938, când Maria Tănase a prezentat un program de piese folclorice. Pe data de 28 septembrie 1938, cântăreața debutează și în arta cupletului, lansând totodată îndrăgitele cântece „Mi-am pus busuioc în păr“, pe versurile lui Nicolae Vlădoianu și „Habar n-ai tu“, pe un text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu.

Reprezintă cântecul românesc pe continentul american

Tot în 1938, Maria Tănase apare pe estrada Restaurantului „Neptun“ din Piața Buzești, unde cântă acompaniată de taraful Vasile Julea, fiind admirată de scriitorii Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu sau Ion Pillat. În 1939, artista reprezintă cântecul popular românesc pe continentul american, în cadrul Expoziției Internaționale de la New York. Între vedetele în fața cărora a cântat, se numără fostul președinte american Hoover, André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuși, George Enescu, Jascha Heifetz etc.

La Istanbul, este ovaționată pe scena Teatrului Taxim, susținând recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara, în urma cărora primește, din partea președintelui Turciei, un post de cercetătoare la „Institutul Etnografic“ din Istanbul, precum și cetățenia de onoare a Turciei.

La serbarea Pomului de Crăciun din decembrie 1943, Maria Tănase cântă în fața familiei regale a României și a membrilor guvernului, piese folclorice și colinde.

În 1955, Mariei Tănase i se acordă Premiul de Stat pentru meritele sale artistice deosebite, iar în octombrie 1957 primește titlul de „Artistă Emerită“.

„În pelegrinările mele prin ţară, caut şi ascult cu atenţie şi răbdare cântecele ţăranilor. Încerc apoi să pătrund bine muzica, ritmul şi sensul cuvintelor, mai cu seamă sensul cuvintelor. Aflu obiceiurile de prin partea locului şi apoi procesul este foarte complicat. Se bazează pe observaţie, pe concentrare, pe o muncă migăloasă şi perseverenţă. Nu le interpretez imediat cântecele mele, cântecele culese. Le las mai întâi să-mi răsune în inimă şi mult mai târziu, luni sau poate ani mai târziu le transmit oamenilor. Ani sau luni mai târziu le fac să circule mai departe”, mărturisea într-un interviu artista.

Fântâna Mariei Tănase

Este distribuită, în decembrie 1957, în coproducția româno-franceză „Ciulinii Bărăganului“, interpretând rolul principal, alături de Marcel Anghelescu, Mihai Berechet și Florin Piersic.

De asemenea, este distribuită, la Teatrul Municipal din București, și în „Opera de trei parale“ a lui Brecht, în rolul Jeny Spelunca. Moare la 22 iunie 1963, la vârsta de nici 50 de ani, răpusă de cancer pulmonar.

Ultima dorință a Mariei Tănase, lăsată prin testament, a fost ca în memoria ei să fie săpată o fântână, în Dobrogea sau în Făgăraș, unde românii să se oprească, să bea apă și să-și amintească de ea. „Dacă se va putea și nu va fi greu, aș vrea ca pe un drum secetos și dornic de apă să se facă o fântână”, scria Maria Tănase în testamentul său.

Dorința artistei a fost îndeplinită abia în anul 2005, prin intermediul Iulianei Tudor – gazda emisiunii „O dată-n viață“. Alături de Primăria Mangalia, aceasta a inaugurat Fântâna Mariei Tănase și, alături de aceasta, o troiță unde oamenii pot aprinde o lumânare în amintirea marii artiste.

Irina NASTASIU